ECB logo
Menu

1 Raportul administratorilor

1.1 Scopul Raportului administratorilor publicat de BCE

Raportul administratorilor[1] face parte integrant? din Conturile anuale ale BCE ?i are scopul de a oferi cititorilor informa?ii contextuale cu privire la situa?iile financiare.[2] Avand ?n vedere faptul c? activit??ile ?i opera?iunile desf??urate de BCE sunt menite s? sprijine obiectivele de politic?, pozi?ia ?i rezultatele sale financiare ar trebui analizate ?n contextul m?surilor adoptate.

?n acest sens, raportul administratorilor prezint? principalele activit??i ?i opera?iuni ale BCE, precum ?i impactul acestora asupra situa?iilor sale financiare. De asemenea, acest raport analizeaz? principalele evolu?ii ?nregistrate pe parcursul anului ?n bilan?ul contabil ?i contul de profit ?i pierdere ?i include informa?ii despre resursele financiare ale BCE. Nu ?n ultimul rand, raportul descrie contextul caracterizat de riscuri ?n care func?ioneaz? BCE, furnizand informa?ii despre riscurile financiare ?i opera?ionale la care este expus? BCE, precum ?i despre politicile de gestionare a riscurilor utilizate pentru reducerea acestora.


1.2 Activit??i

BCE face parte din Eurosistem, al c?rui obiectiv principal este men?inerea stabilit??ii pre?urilor. Printre misiunile principale ale BCE, descrise ?n Statutul SEBC,[3] se num?r? aplicarea politicii monetare a zonei euro, efectuarea opera?iunilor de schimb valutar, administrarea rezervelor valutare oficiale ale ??rilor din zona euro ?i promovarea bunei func?ion?ri a sistemelor de pl??i.

BCE este, de asemenea, responsabil? de func?ionarea eficace ?i coerent? a Mecanismului unic de supraveghere (MUS), ?n vederea derul?rii unei activit??i incisive ?i eficace de supraveghere bancar?, contribuind la siguran?a ?i soliditatea sistemului bancar, precum ?i la stabilitatea sistemului financiar.

Opera?iunile de politic? monetar? ale Eurosistemului sunt eviden?iate atat ?n situa?iile financiare ale BCE, cat ?i ?n cele ale b?ncilor centrale na?ionale (BCN) din zona euro, reflectand principiul aplic?rii descentralizate a politicii monetare ?n Eurosistem. Tabelul 1 de mai jos ofer? o prezentare general? a principalelor opera?iuni ?i func?ii ale BCE ?n ?ndeplinirea mandatului care i-a fost ?ncredin?at, precum ?i a impactului acestora asupra situa?iilor financiare ale BCE.

Tabelul 1

Principalele activit??i ale BCE ?i impactul acestora asupra situa?iilor sale financiare

1) Mai multe detalii despre opera?iunile de ?mprumut de titluri pot fi g?site pe website-ul BCE.
2) Mai multe detalii despre TARGET2 pot fi g?site pe website-ul BCE.


1.3 Evolu?ii financiare

1.3.1 Bilan?ul contabil

Expansiunea bilan?ului BCE a fost semnificativ? ?n perioada 2015-2018, ca urmare a achizi?ion?rii de titluri de valoare ?n cadrul programului de achizi?ionare de active (asset purchase programme – APP).[4]

?n anul 2019, activele totale ale BCE au crescut cu 10,0 miliarde EUR, pan? la 457,1 miliarde EUR, mai ales pe seama: (i) major?rii valorii de pia?? a activelor externe de rezerv? ale BCE ca urmare a scumpirii aurului ?i a aprecierii dolarului SUA ?i a yenului japonez fa?? de euro pe parcursul anului ?i (ii) cre?terii valorii bancnotelor euro ?n circula?ie.[5]

Graficul 1

Principalele componente ale bilan?ului contabil al BCE

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Titlurile de valoare exprimate ?n euro de?inute ?n scopuri de politic? monetar? reprezentau 55% din activele totale ale BCE la sfar?itul anului 2019. La acest post din bilan?, BCE de?ine titluri achizi?ionate ?n cadrul programului destinat pie?elor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al celor trei programe de achizi?ionare de obliga?iuni garantate (CBPP1, CBPP2 ?i CBPP3), al ABSPP ?i al PSPP. ?n cursul anului 2019, BCE a reinvestit ?n totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scaden?? de?inute ?n portofoliile sale de titluri de valoare achizi?ionate ?n cadrul APP. ?n plus, de la 1 noiembrie 2019, BCE a reluat achizi?iile nete de titluri de valoare ?n cadrul APP, ca urmare a deciziei Consiliului guvernatorilor din data de 12 septembrie 2019 privind achizi?iile lunare totale ale Eurosistemului[6] ?i sub rezerva unor criterii de eligibilitate prestabilite.

La sfar?itul anului 2019, portofoliul de titluri de valoare de?inute de BCE ?n scopuri de politic? monetar? s-a redus cu 1,3 miliarde EUR, pan? la 250,4 miliarde EUR (Graficul 2), ?n principal ca urmare a r?scump?r?rii titlurilor de?inute ?n cadrul SMP, CBPP1 ?i CBPP2. Sc?derea total? ?nregistrat? de aceste de?ineri a fost de 2,2 miliarde EUR. Portofoliul de titluri de valoare achizi?ionate ?n cadrul PSPP s-a diminuat cu 0,1 miliarde EUR, ?n principal pe seama impactului net al amortiz?rii primelor ?i disconturilor[7] asupra titlurilor de valoare de?inute ?n portofoliu, care a anulat complet achizi?iile nete efectuate ?n ultimele dou? luni ale anului 2019.

Graficul 2

Titlurile de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar?

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

?n anul 2019, valoarea echivalent? total? ?n euro a activelor externe de rezerv? ale BCE, care constau ?n aur, drepturi speciale de tragere, dolari SUA, yeni japonezi ?i renminbi chineze?ti, s-a majorat cu 6,2 miliarde EUR, pan? la 75,8 miliarde EUR.

Echivalentul ?n euro al de?inerilor BCE de aur ?i crean?e ?n aur a crescut cu 3,8 miliarde EUR, pan? la 22,0 miliarde EUR, ?n 2019 (Graficul 3), pe fondul unui avans al pre?ului de pia?? exprimat ?n euro al aurului, volumul acestor de?ineri ?n uncii de aur fin men?inandu-se nemodificat. Aceast? cre?tere a condus, de asemenea, la majorarea cu o sum? echivalent? a conturilor de reevaluare ale BCE (Sec?iunea 1.3.2 ?Resurse financiare”).

Graficul 3

De?inerile de aur ?i pre?urile aurului

(scala din stanga: miliarde EUR; scala din dreapta: EUR/uncia de aur fin)

Sursa: BCE.
Not?: ?Conturile de reevaluare pentru aur” nu includ contribu?iile b?ncilor centrale ale statelor membre care s-au al?turat zonei euro dup? 1 ianuarie 1999 la conturile de reevaluare pentru aur cumulate ale BCE ?ncepand cu ziua anterioar? ader?rii acestora la Eurosistem.

De?inerile valutare nete[8] de dolari SUA, yeni japonezi ?i renminbi chineze?ti exprimate ?n euro ale BCE au crescut cu 2,4 miliarde EUR, pan? la 53,1 miliarde EUR (Graficul 4), pe seama reinvestirii veniturilor ob?inute ?n cursul anului din aceste de?ineri ?i a deprecierii euro fa?? de dolarul SUA ?i yenul japonez. Deprecierea euro s-a reflectat ?i ?n majorarea soldurilor din conturile de reevaluare ale BCE (Sec?iunea 1.3.2 ?Resurse financiare”).

Graficul 4

De?inerile valutare

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Dolarul SUA a continuat s? reprezinte principala component? a de?inerilor valutare ale BCE, ridicandu-se la aproximativ 77% din de?inerile totale la sfar?itul anului 2019.

BCE administreaz? plasamentele de rezerve valutare prin intermediul unui proces ?n trei etape. ?n primul rand, responsabilii cu gestionarea riscurilor din cadrul BCE constituie un portofoliu de referin?? strategic, care este aprobat de Consiliul guvernatorilor. ?n al doilea rand, administratorii portofoliilor din cadrul BCE elaboreaz? portofoliul de referin?? tactic, care este aprobat de Comitetul executiv. ?n al treilea rand, BCN efectueaz? opera?iuni zilnice de plasament ?n mod descentralizat.

Rezervele valutare ale BCE sunt investite cu prec?dere ?n titluri de valoare ?i depozite pe pia?a monetar? sau sunt de?inute ?n conturi curente (Graficul 5). Titlurile din acest portofoliu sunt evaluate la pre?urile pie?ei de la sfar?itul exerci?iului financiar.

Graficul 5

Structura plasamentelor de rezerve valutare

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Scopul rezervelor valutare ale BCE este finan?area interven?iilor poten?iale pe pia?a valutar?. Din acest motiv, rezervele valutare ale BCE sunt administrate ?n conformitate cu trei obiective: (?n ordinea priorit??ii) lichiditatea, siguran?a ?i randamentul. Prin urmare, acest portofoliu cuprinde, ?n principal, titluri de valoare cu scaden?e scurte (Graficul 6).

Graficul 6

Structura pe scaden?e a titlurilor de valoare exprimate ?n moned? str?in?

Sursa: BCE.

?n anul 2019, valoarea portofoliului de fonduri proprii s-a men?inut practic nemodificat? (Graficul 7). Acest portofoliu const?, ?n principal, ?n titluri de valoare exprimate ?n euro, care sunt evaluate la pre?urile pie?ei de la sfar?itul exerci?iului financiar.

Graficul 7

Portofoliul de fonduri proprii al BCE

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Portofoliul de fonduri proprii al BCE este de?inut ?n contrapartid? cu capitalul v?rsat, provizionul pentru riscurile financiare ?i fondul s?u general de rezerv?. Scopul portofoliului este de a furniza venituri care s? contribuie la finan?area cheltuielilor de exploatare ale BCE care nu au leg?tur? cu ?ndeplinirea atribu?iilor de supraveghere.[9] ?n acest context, obiectivul administr?rii portofoliului de fonduri proprii este maximizarea randamentelor, sub rezerva unor limite de risc. Aceasta conduce la o structur? pe scaden?e mai diversificat? (Graficul 8) comparativ cu cea a portofoliului de rezerve valutare.

Graficul 8

Structura pe scaden?e a titlurilor de valoare aferente fondurilor proprii ale BCE

Sursa: BCE.

1.3.2 Resurse financiare

Resursele financiare ale BCE constau ?n capital, provizionul general pentru riscuri, conturile de reevaluare ?i profitul aferent exerci?iului financiar respectiv. Aceste resurse financiare sunt (i) investite ?n active care genereaz? venituri ?i/sau (ii) utilizate pentru a compensa ?n mod direct pierderile materializate din riscuri financiare. La data de 31 decembrie 2019, resursele financiare ale BCE ?nsumau 47,7 miliarde EUR (Graficul 9). Aceast? sum? a fost cu 5,7 miliarde EUR superioar? celei consemnate ?n anul 2018, ?n principal pe seama major?rii conturilor de reevaluare ca urmare a deprecierii euro.

Graficul 9

Resursele financiare ale BCE

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.
Not?: Postul ?Conturi de reevaluare” include ca?tigurile totale din reevaluare aferente de?inerilor de aur, monede str?ine ?i titluri de valoare ?i exclude contul de reevaluare pentru beneficiile postangajare.

Ca?tigurile nerealizate aferente aurului, monedelor str?ine ?i titlurilor de valoare care fac obiectul unei reevalu?ri la pre?ul pie?ei nu sunt eviden?iate ca venituri ?n contul de profit ?i pierdere, ci sunt ?nregistrate direct ?n conturile de reevaluare prezentate pe partea de pasiv a bilan?ului BCE. Soldurile acestor conturi pot fi utilizate pentru a contracara efectele oric?rei evolu?ii ulterioare nefavorabile a pre?urilor ?i/sau a cursurilor de schimb respective ?i, prin urmare, consolideaz? rezilien?a BCE la riscuri. ?n anul 2019, conturile de reevaluare pentru aur, monede str?ine ?i titluri de valoare[10] s-au majorat cu 5,1 miliarde EUR, pan? la 30,2 miliarde EUR, ?n principal pe seama major?rii pre?ului aurului ?i a deprecierii euro fa?? de dolarul SUA ?i yenul japonez (Graficul 10).

Graficul 10

Principalele cursuri de schimb ?i pre?ul aurului ?n perioada 2015-2019

(varia?ii procentuale fa?? de 2015; date la sfar?itul anului)

Sursa: BCE.

Profitul generat de activele ?i pasivele BCE ?ntr-un exerci?iu financiar dat poate fi utilizat pentru a absorbi pierderile poten?iale suportate ?n cadrul respectivului exerci?iu financiar. ?n anul 2019, profitul BCE s-a situat la 2,4 miliarde EUR, fiind cu 0,8 miliarde EUR superior celui din 2018.

Avand ?n vedere expunerea sa la riscuri financiare (Sec?iunea 1.4.1 ?Riscurile financiare”), BCE constituie ?n continuare un provizion pentru riscurile financiare. Volumul acestui provizion face obiectul unei revizuiri anuale, luand ?n considerare o serie de factori, printre care nivelul de?inerilor de active purt?toare de risc, proiec?iile rezultatului financiar aferent exerci?iului urm?tor ?i o evaluare a riscurilor. Provizionul pentru riscuri ?i orice alt? sum? de?inut? ?n fondul general de rezerv? al BCE nu pot dep??i valoarea capitalului v?rsat de BCN din zona euro. ?n urma ajust?rii la fiecare cinci ani a grilei de reparti?ie pentru subscrierea la capitalul BCE la 1 ianuarie 2019 ?i a reducerii implicite a ponderilor BCN din zona euro ?n capitalul subscris al BCE, dar ?i luand ?n considerare rezultatele evalu?rii expunerilor BCE la riscurile financiare, Consiliul guvernatorilor a decis s? elibereze suma de 84 de milioane EUR din provizionul BCE pentru riscurile financiare pentru a respecta nivelul maxim admis al acestuia de 7,5 miliarde EUR, care este echivalentul valorii capitalului v?rsat de BCN din zona euro.

Capitalul BCE v?rsat de BCN din zona euro ?i BCN din afara zonei euro s-a ridicat la 7,7 miliarde EUR la data de 31 decembrie 2019, nivel cu 81 de milioane EUR mai mic decat cel consemnat la sfar?itul anului 2018. Aceast? sc?dere a fost rezultatul ajust?rii la fiecare cinci ani a grilei de reparti?ie pentru subscrierea la capitalul BCE, care a intrat ?n vigoare la 1 ianuarie 2019 ?i a condus la o reducere a ponderilor BCN din zona euro (cu capitalul subscris v?rsat integral).

?n anul 2020, cotele BCN ?n capitalul BCE se vor modifica ca urmare a ie?irii Regatului Unit din Uniunea European? ?i a retragerii implicite a Bank of England din Sistemul European al B?ncilor Centrale (SEBC). Capitalul subscris al BCE se va men?ine nemodificat, ?ntrucat cota de?inut? de Bank of England ?n capitalul subscris al BCE va fi realocat? ?ntre BCN din zona euro ?i cele din afara zonei euro. Capitalul v?rsat al BCE va r?mane, de asemenea, nemodificat ?n 2020, dat fiind c? celelalte BCN vor acoperi cota Bank of England retras? din capitalul v?rsat.

1.3.3 Contul de profit ?i pierdere

?n perioada 2015-2019, s-a ?nregistrat o cre?tere gradual? a profitului anual al BCE, de la circa 1,1 miliarde EUR la aproximativ 2,4 miliarde EUR (Graficul 11), ?n principal pe seama veniturilor mai mari din dobanzi generate de activele externe de rezerv? ?i titlurile de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar?, care au anulat complet sc?derea veniturilor din dobanzi aferente bancnotelor ?n circula?ie[11] ?i portofoliului de fonduri proprii.

?n anul 2019, profitul BCE s-a situat la 2 366 de milioane EUR (fa?? de 1 575 de milioane EUR ?n 2018). Majorarea de 790 de milioane EUR fa?? de anul 2018 s-a datorat atat cre?terii consemnate de veniturile nete din dobanzi, cat ?i amelior?rii rezultatelor din opera?iuni financiare.

Graficul 11

Principalele componente ale contului de profit ?i pierdere al BCE

(milioane EUR)

Sursa: BCE.
Not?: ?Alte venituri ?i cheltuieli” constau ?n ?Venituri/cheltuieli nete din taxe ?i comisioane”, ?Venituri din ac?iuni ?i participa?ii”, ?Alte venituri” ?i ?Alte cheltuieli”.

Veniturile nete din dobanzi ale BCE s-au majorat cu 410 milioane EUR, pan? la 2 686 de milioane EUR (Graficul 12), ?n principal ca urmare a cre?terii veniturilor din dobanzi atat la activele externe de rezerv?, cat ?i la titlurile de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar?.

Graficul 12

Veniturile nete din dobanzi

(milioane EUR)

Sursa: BCE.

Veniturile nete din dobanzi la activele externe de rezerv? au sporit cu 190 de milioane EUR, pan? la 1 052 de milioane EUR, ?n principal ca urmare a major?rii veniturilor din dobanzi generate de titlurile de valoare exprimate ?n dolari SUA.

Ca urmare a trendului ascendent al randamentelor titlurilor ?n dolari SUA ?n cea mai mare parte a anului 2018 (Graficul 13), ?ndeosebi pentru cele cu scaden?e scurte, BCE a achizi?ionat titluri cu randamente mai ridicate, majorand astfel randamentul mediu al portofoliului s?u ?n dolari SUA comparativ cu anul anterior. Aceasta a avut un efect pozitiv asupra veniturilor din dobanzi generate de acest portofoliu ?n cursul anului 2019.

Graficul 13

Randamentele obliga?iunilor guvernamentale cu scaden?a la doi ani ?n Statele Unite, Japonia ?i China

(procente p.a.; date la sfar?itul lunii)

Sursa: BCE.

?n anul 2019, veniturile nete din dobanzi aferente titlurilor de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar? au fost de 1 447 de milioane EUR, cu 212 milioane EUR superioare celor din 2018 (Graficul 14). Veniturile nete din dobanzi aferente titlurilor achizi?ionate ?n cadrul APP au sporit cu 316 milioane EUR, pan? la 1 136 de milioane EUR. Aceast? cre?tere a fost generat? ?n principal de portofoliul PSPP ca urmare a major?rii de?inerilor medii ?i a randamentului mediu al portofoliului pe parcursul exerci?iului financiar, comparativ cu anul 2018. ?n special, randamentul mediu al portofoliului a crescut ?n ultimii doi ani pe seama: (i) titlurilor de valoare cu un randament mai ridicat achizi?ionate pe parcursul anului 2018, comparativ cu randamentul mediu istoric al portofoliului ?i (ii) reinvestirii principalului, ?n 2019, la un randament superior celui al titlurilor r?scump?rate. Totodat?, randamentele obliga?iunilor guvernamentale din zona euro s-au men?inut, ?n medie, sc?zute ?n anul 2019 (Graficul 15). Cre?terea veniturilor nete din dobanzi aferente titlurilor de valoare achizi?ionate ?n cadrul APP a fost anulat? complet de reducerea veniturilor nete din dobanzi aferente portofoliilor SMP, CBPP1 ?i CBPP2, care au sc?zut cu 104 milioane EUR, pan? la 311 milioane EUR, pe seama diminu?rii volumului acestor portofolii ca urmare a ajungerii la scaden?? a titlurilor de valoare. ?n anul 2019, titlurile de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar? au generat aproximativ 54% din veniturile nete din dobanzi ale BCE.

Graficul 14

Veniturile nete din dobanzi aferente titlurilor de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar?

(milioane EUR)

Sursa: BCE.

Graficul 15

Randamentele obliga?iunilor guvernamentale cu scaden?a la 10 ani

(procente p.a.; date la sfar?itul lunii)

Sursa: BCE.

Atat veniturile din dobanzi aferente cotei BCE din totalul bancnotelor euro ?n circula?ie, cat ?i cheltuielile cu dobanzile aferente remuner?rii crean?elor BCN ?n leg?tur? cu rezervele valutare transferate s-au situat la zero, ca urmare a ratei dobanzii de 0% utilizate de Eurosistem ?n cadrul opera?iunilor sale principale de refinan?are (OPR).

Alte venituri nete din dobanzi s-au diminuat, ?n principal pe seama veniturilor mai sc?zute din dobanzi aferente portofoliului de fonduri proprii generate de contextul caracterizat de randamente reduse din zona euro.

Rezultatul net al opera?iunilor financiare ?i al reducerilor valorii activelor financiare a fost un ca?tig ?n valoare de 176 de milioane EUR (Graficul 16). Acest rezultat a fost cu 322 de milioane EUR superior celui din 2018, mai ales ca urmare a cre?terii rezultatelor nete realizate din pre?.

?n anul 2019 s-a ?nregistrat un ca?tig net realizat din pre? la vanz?rile de titluri de valoare, care s-a datorat cu prec?dere ca?tigurilor din pre? aferente titlurilor ?n dolari SUA, ?ntrucat valoarea de pia?? a acestora a fost influen?at? pozitiv de sc?derea randamentelor obliga?iunilor ?n dolari SUA pe parcursul exerci?iului financiar.

Graficul 16

Rezultate realizate ?i reduceri ale valorii

(milioane EUR)

Sursa: BCE.

?n plus, la data de 31 decembrie 2019, o sum? ?n valoare de 84 de milioane EUR a fost eliberat? din provizionul general pentru riscuri al BCE ?n contul de profit ?i pierdere ?n vederea respect?rii limitei superioare a acestui provizion, astfel cum este definit? de capitalul v?rsat al BCN din zona euro (a se vedea Sec?iunea 1.3.2 ?Resurse financiare”).

Cheltuielile de exploatare totale ale BCE, inclusiv cele cu amortizarea ?i serviciile de producere a bancnotelor, s-au majorat cu 42 de milioane EUR, pan? la 1 156 de milioane EUR (Graficul 17). Cre?terea ?nregistrat? fa?? de anul 2018 se datoreaz? cu prec?dere major?rii cheltuielilor de personal ca urmare a: (i) num?rului mediu mai mare de angaja?i ?n 2019, cu prec?dere ?n domeniul supravegherii bancare ?i (ii) cheltuielilor mai ridicate legate de alte beneficii pe termen lung, ?n principal pe seama sc?derii ratei de actualizare utilizate pentru evaluarea actuarial? la sfar?itul anului 2019. Datorit? implement?rii ?n 2019 a noii politici cu privire la contractele de leasing, cheltuielile cu chiriile aferente contractelor de leasing, care au fost incluse anterior la cheltuieli administrative, sunt eviden?iate acum ca amortizare. Prin urmare, cheltuielile administrative au fost mai sc?zute, ?n timp ce costul de amortizare a fost superior celui din exerci?iul anterior. Cheltuielile administrative s-au redus, de asemenea, pe seama diminu?rii costurilor cu personalul din agen?ii ?i asisten?a constand ?n consultan?? extern?.

Cheltuielile aferente supravegherii bancare sunt acoperite integral prin intermediul taxelor percepute entit??ilor supravegheate.[12]

Graficul 17

Cheltuielile de exploatare ?i taxele de supraveghere

(milioane EUR)

Sursa: BCE.
Not?: Cheltuielile de exploatare se ?mpart ?ntre activitatea de banc? central? ?i cea de supraveghere bancar?. Costurile serviciilor comune furnizate de departamentele de suport ale BCE au fost repartizate ?ntre aceste dou? categorii. Aceste servicii comune sunt furnizate de departamentele de suport existente ale BCE, inclusiv serviciile privind sediul, administrarea resurselor umane, servicii administrative, buget ?i control, servicii contabile, juridice, de comunicare ?i de traducere, audit intern, servicii statistice ?i de tehnologia informa?iei.


1.4 Gestionarea riscurilor

Gestionarea riscurilor reprezint? o component? esen?ial? a activit??ilor BCE ?i se realizeaz? printr-un proces continuu de (i) identificare ?i evaluare a riscurilor, (ii) examinare a strategiei ?i politicilor ?n materie de risc, (iii) aplicare a unor m?suri de diminuare a riscurilor ?i (iv) monitorizare ?i raportare a riscurilor, toate aceste aspecte fiind sprijinite de metodologii, procese ?i sisteme eficace.

Figura 1

Ciclul de gestionare a riscurilor

BCE este expus? atat unor riscuri financiare, cat ?i unor riscuri opera?ionale. Sec?iunile urm?toare prezint? aceste riscuri, precum ?i sursele acestora ?i cadrele aplicabile de control al riscurilor.

1.4.1 Riscurile financiare

Comitetul executiv propune politici ?i proceduri care s? asigure un nivel corespunz?tor de protec?ie ?mpotriva riscurilor financiare la care este expus? BCE. Comitetul de gestionare a riscurilor, care include exper?i de la b?ncile centrale din Eurosistem, contribuie, printre altele, la monitorizarea, m?surarea ?i raportarea riscurilor financiare legate de bilan?ul Eurosistemului, definind ?i revizuind metodologiile ?i cadrele asociate acestora. Astfel, acesta ofer? asisten?? organelor de decizie ?n vederea asigur?rii unui nivel corespunz?tor de protec?ie a Eurosistemului.

Riscurile financiare rezult? din activit??ile principale ale BCE ?i din expunerile asociate. Cadrele de control al riscurilor ?i limitele utilizate de BCE pentru a-?i gestiona profilul de risc difer? ?n func?ie de tipul de opera?iune, reflectand obiectivele de politic? ?i de investi?ii ale diferitelor portofolii ?i caracteristicile de risc ale activelor-suport.

Pentru a monitoriza ?i a evalua riscurile, BCE utilizeaz? o serie de tehnici de estimare a riscurilor elaborate intern. Aceste tehnici se bazeaz? pe un cadru de simulare comun? a riscurilor de pia?? ?i de credit. Principalele concepte, tehnici ?i ipoteze de modelare care stau la baza m?surilor riscurilor se ?ntemeiaz? pe standardele ?n domeniu ?i pe datele de pia?? disponibile. Riscurile sunt, de regul?, cuantificate cu ajutorul pierderii a?teptate (expected shortfall – ES),[13] estimat? la un nivel de ?ncredere de 99% pe un orizont de un an. Pentru calcularea riscurilor sunt utilizate dou? abord?ri: (i) abordarea contabil?, potrivit c?reia conturile de reevaluare ale BCE sunt considerate un amortizor la calcularea estim?rilor privind riscul, ?n concordan?? cu toate normele contabile aplicabile ?i (ii) abordarea financiar?, potrivit c?reia conturile de reevaluare nu sunt considerate un amortizor la calcularea riscurilor. BCE calculeaz? ?i alte m?suri ale riscului la diferite niveluri de ?ncredere, realizeaz? analize ale senzitivit??ii ?i ale scenariilor de testare la stres ?i evalueaz? proiec?iile pe termen mai lung ale expunerilor ?i veniturilor pentru a asigura ?n continuare o imagine cuprinz?toare a riscurilor.[14]

Riscurile totale ale BCE s-au redus pe parcursul anului. La sfar?itul anului 2019, riscurile financiare totale pentru toate portofoliile BCE combinate, m?surate cu ajutorul ES la un nivel de ?ncredere de 99% pe un orizont de un an ?n cadrul abord?rii contabile, s-au cifrat la 8,1 miliarde EUR, nivel cu 1,1 miliarde EUR inferior riscurilor estimate la sfar?itul anului 2018. Sc?derea reflect? diminuarea riscului valutar ?i de rat? a dobanzii asociat portofoliilor de investi?ii ale BCE, amelior?ri ale calit??ii creditului titlurilor de valoare de?inute ?n portofoliile BCE ?i r?scump?rarea unor titluri de?inute ?n cadrul SMP, CBPP1 ?i CBPP2.

Riscul de credit deriv? din portofoliile rezultate din opera?iuni de politic? monetar?, portofoliul de fonduri proprii exprimate ?n euro ?i de?inerile de rezerve valutare ale BCE. De?i titlurile de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar? sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii ?i, prin urmare, ?n absen?a vanz?rilor, nu fac obiectul unor varia?ii ale pre?urilor asociate migr?rii creditelor, acestea sunt ?nc? expuse riscului de nerambursare a unui credit. Fondurile proprii exprimate ?n euro ?i rezervele valutare sunt evaluate la pre?urile pie?ei, fiind a?adar supuse riscului de migrare a creditelor ?i de nerambursare. Riscul de credit s-a redus comparativ cu anul anterior ca urmare a ?mbun?t??irii ratingului mai multor ??ri europene ?i a r?scump?r?rii unor titluri de?inute ?n cadrul SMP.

Riscul de credit este atenuat, ?n principal, prin aplicarea de criterii de eligibilitate, proceduri de verificare prealabil? ?i limite care difer? de la un portofoliu la altul.

Riscul valutar ?i cel asociat materiilor prime sunt generate de de?inerile de aur ?i de moned? str?in? ale BCE. Riscul valutar s-a redus, comparativ cu exerci?iul precedent, ca urmare a unei major?ri a conturilor de reevaluare, care ac?ioneaz? ?n sensul amortiz?rii evolu?iilor nefavorabile ale cursului de schimb ?i ale pre?ului aurului.

Avand ?n vedere rolul de?inut de aceste active ?n politica monetar?, BCE nu acoper? riscul valutar ?i pe cel asociat materiilor prime. ?n schimb, aceste riscuri sunt diminuate de existen?a unor conturi de reevaluare ?i de diversificarea de?inerilor de diferite valute ?i de aur.

Rezervele valutare ?i fondurile proprii exprimate ?n euro ale BCE sunt investite, ?n principal, ?n titluri cu venit fix ?i sunt expuse riscului de rat? a dobanzii generat de evaluarea la pre?ul pie?ei, dat fiind c? sunt evaluate la pre?urile pie?ei. De?inerile de rezerve valutare ale BCE sunt investite cu prec?dere ?n active cu scaden?e relativ scurte (Graficul 6 din Sec?iunea 1.3.1 ?Bilan?ul contabil”), ?n timp ce activele din portofoliul de fonduri proprii au, ?n general, scaden?e mai lungi (Graficul 8 din Sec?iunea 1.3.1 ?Bilan?ul contabil”). Aceast? component? a riscului, m?surat? utilizand abordarea contabil?, s-a redus fa?? de anul 2018, reflectand evolu?ia condi?iilor de pe pia??.

Riscul de rat? a dobanzii generat de evaluarea la pre?ul pie?ei al BCE este diminuat prin intermediul unor politici de alocare a activelor ?i al conturilor de reevaluare.

BCE este, de asemenea, supus? riscului de rat? a dobanzii rezultat din necorel?ri ?ntre rata dobanzii ob?inut? pentru active ?i rata dobanzii pl?tit? pentru pasive, cu impact asupra veniturilor sale nete din dobanzi. Acest risc nu este asociat ?n mod direct niciunui portofoliu, ci, mai degrab?, structurii bilan?ului BCE ?n ansamblu, ?ndeosebi existen?ei unor neconcordan?e la nivel de scaden?? ?i randament ?ntre active ?i pasive. Riscul este monitorizat cu ajutorul unor proiec?ii ale profitabilit??ii BCE, care arat? c? se a?teapt? ca BCE s? ob?in? ?n continuare venituri nete din dobanzi ?n anii urm?tori.

Acest tip de risc este gestionat prin politici de alocare a activelor ?i este diminuat ?n continuare de existen?a unor pasive neremunerate ?n bilan?ul BCE.

1.4.2 Riscul opera?ional

Func?ia de gestionare a riscului opera?ional[15] din cadrul BCE acoper? toate riscurile nefinanciare.

Comitetul executiv este responsabil de cadrul ?i politica de gestionare a riscului opera?ional ale BCE, precum ?i de aprobarea acestora. Comitetul pentru riscuri opera?ionale (Operational Risk Committee – ORC) sprijin? Comitetul executiv ?n ?ndeplinirea rolului s?u de monitorizare a gestion?rii riscurilor opera?ionale. Gestionarea riscului opera?ional este parte integrant? a structurii de guvernan??[16] ?i a proceselor de administrare ale BCE.

Obiectivul principal al cadrului de gestionare a riscurilor opera?ionale ale BCE este acela de a contribui la asigurarea faptului c? BCE ??i ?ndepline?te misiunea ?i obiectivele, protejand totodat? reputa?ia ?i activele sale ?mpotriva pierderilor, utiliz?rii necorespunz?toare ?i deterior?rii. ?n limitele cadrului de gestionare a riscurilor opera?ionale, fiecare compartiment este responsabil de identificarea, evaluarea, contracararea, raportarea ?i monitorizarea riscurilor, incidentelor ?i controalelor opera?ionale. ?n acest context, politica de toleran?? la risc a BCE furnizeaz? orient?ri cu privire la strategiile de contracarare a riscurilor ?i la procedurile de acceptare a riscurilor. Aceasta este legat? la o matrice a riscurilor de tip cinci pe cinci bazat? pe scale de gradare a probabilit??ii ?i impactului care utilizeaz? criterii cantitative ?i calitative.

Contextul ?n care func?ioneaz? BCE este expus la amenin??ri tot mai complexe ?i exist? o mare varietate de riscuri opera?ionale asociate activit??ilor zilnice ale BCE. Principalele domenii care suscit? preocup?ri pentru BCE includ un spectru larg de riscuri nefinanciare generate de persoane, informa?ii, sisteme, procese ?i furnizori externi ter?i. ?n consecin??, BCE a introdus procese care s? faciliteze gestionarea continu? ?i eficace a riscurilor sale opera?ionale ?i s? integreze informa?iile privind riscurile ?n procesul decizional. De asemenea, BCE se axeaz? pe cre?terea rezilien?ei sale. Prin urmare, au fost ?nfiin?ate structuri de interven?ie ?i au fost ?ntocmite planuri pentru situa?ii neprev?zute, care s? asigure continuitatea func?iilor esen?iale ?n eventualitatea oric?ror perturb?ri.


2 Situa?iile financiare ale BCE

2.1 Bilan?ul contabil la 31 decembrie 2019

Not?: Datorit? rotunjirilor, este posibil ca totalurile din cadrul situa?iilor financiare ?i din tabelele incluse ?n aceste note s? nu corespund?. Cifrele 0 ?i (0) sugereaz? valori pozitive sau negative rotunjite la zero, ?n timp ce liniu?a (-) indic? valoarea zero.


2.2 Contul de profit ?i pierdere pentru exerci?iul financiar ?ncheiat la 31 decembrie 2019

Frankfurt pe Main, 11 februarie 2020
Banca Central? European?

Christine Lagarde
Pre?edint?


2.3 Politici contabile

?ntocmirea ?i prezentarea situa?iilor financiare

Situa?iile financiare ale BCE au fost ?ntocmite ?n conformitate cu urm?toarele politici contabile,[17] despre care Consiliul guvernatorilor BCE consider? c? asigur? o prezentare fidel? a situa?iilor financiare, reflectand totodat? natura activit??ilor specifice b?ncilor centrale.

Principii contabile

S-au aplicat urm?toarele principii contabile: realitatea economic? ?i transparen?a, pruden?a, recunoa?terea evenimentelor ulterioare datei bilan?ului, pragul de semnifica?ie, principiul continuit??ii activit??ii, principiul contabilit??ii de angajamente, permanen?a metodelor ?i comparabilitatea.

Recunoa?terea elementelor de activ ?i pasiv

Activele ?i pasivele sunt recunoscute ?n bilan? numai dac? este probabil ca orice beneficiu economic viitor asociat activului sau pasivului ?n cauz? s? fie ?ncasat sau pl?tit de BCE, ?n esen??, toate riscurile ?i avantajele aferente activului sau pasivului respectiv au fost transferate BCE ?i costul sau valoarea activului sau valoarea datoriei pot fi m?surate ?n mod corect.

Baza contabil?

Conturile au fost ?ntocmite pe baza costurilor istorice, modificate astfel ?ncat s? includ? evaluarea la pre?ul pie?ei a titlurilor tranzac?ionabile (altele decat titlurile de valoare de?inute ?n prezent ?n scopuri de politic? monetar?), a aurului ?i a tuturor celorlalte elemente din bilan? ?i din afara bilan?ului exprimate ?n moned? str?in?.

Opera?iunile cu active ?i pasive financiare sunt reflectate ?n conturi ?n func?ie de data decont?rii acestora.

Cu excep?ia tranzac?iilor spot cu titluri de valoare, opera?iunile cu instrumente financiare exprimate ?n moned? str?in? sunt eviden?iate ?n conturile din afara bilan?ului la data tranzac?ion?rii. La data decont?rii, posturile din afara bilan?ului sunt reluate, iar opera?iunile sunt ?nregistrate ?n bilan?. Cump?r?rile ?i vanz?rile de moned? str?in? modific? pozi?ia valutar? net? la data tranzac?ion?rii, iar rezultatele din vanz?ri sunt, de asemenea, calculate la aceea?i dat?. Dobanzile, primele ?i disconturile acumulate aferente instrumentelor financiare exprimate ?n moned? str?in? sunt calculate ?i eviden?iate ?n contabilitate zilnic, pozi?ia valutar? fiind afectat? zilnic ?i de aceste acumul?ri.

Active ?i pasive ?n aur ?i moned? str?in?

Activele ?i pasivele exprimate ?n moned? str?in? sunt convertite ?n euro la cursul de schimb valabil la data bilan?ului contabil. Veniturile ?i cheltuielile sunt convertite la cursul de schimb valabil la data ?nregistr?rii ?n bilan?. Elementele de activ ?i pasiv ?n moned? str?in?, inclusiv instrumentele din bilan? ?i din afara bilan?ului, sunt reevaluate ?n func?ie de moneda ?n care sunt exprimate.

Reevaluarea la pre?ul pie?ei a activelor ?i a pasivelor exprimate ?n moned? str?in? este realizat? independent de reevaluarea cursului de schimb.

Aurul este evaluat la pre?ul pie?ei valabil la data bilan?ului. Nu se face distinc?ie ?ntre diferen?ele din reevaluare aferente pre?ului aurului ?i cele aferente cursului de schimb corespunz?tor, acesta fiind evaluat exclusiv pe baza pre?ului ?n euro al unciei de aur fin, calculat – pentru exerci?iul financiar ?ncheiat la 31 decembrie 2019 – pe baza cursului de schimb EUR/USD valabil la data de 31 decembrie 2019.

Drepturile speciale de tragere (DST) sunt definite ca un co? de valute, iar valoarea acestora este calculat? ca sum? ponderat? a cursurilor de schimb ale celor cinci monede str?ine principale (dolarul SUA, euro, renminbi chinezesc, yenul japonez ?i lira sterlin?). De?inerile BCE de DST au fost convertite ?n euro pe baza cursului de schimb EUR/DST valabil la data de 31 decembrie 2019.

Titluri de valoare

Titlurile de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar?
Titlurile de valoare de?inute ?n prezent ?n scopuri de politic? monetar? sunt eviden?iate la cost amortizat supus deprecierii.

Alte titluri de valoare
Titlurile tranzac?ionabile (altele decat titlurile de valoare de?inute ?n prezent ?n scopuri de politic? monetar?) ?i activele asimilate sunt evaluate, individual, fie la pre?urile medii ale pie?ei, fie pe baza curbei relevante a randamentelor de la data bilan?ului contabil. Op?iunile incluse ?n titluri de valoare nu sunt separate ?n scopul evalu?rii. Pentru exerci?iul financiar ?ncheiat la data de 31 decembrie 2019 au fost utilizate pre?urile medii ale pie?ei valabile la 30 decembrie 2019. Ac?iunile nelichide ?i orice alte instrumente de capital de?inute ca investi?ii permanente sunt evaluate la cost supus deprecierii.

Recunoa?terea veniturilor

Veniturile ?i cheltuielile sunt recunoscute conform principiului contabilit??ii de angajamente.[18] Ca?tigurile ?i pierderile realizate din vanzarea de moned? str?in?, de?ineri de aur ?i titluri de valoare sunt eviden?iate ?n contul de profit ?i pierdere. Aceste ca?tiguri ?i pierderi realizate sunt calculate ?n func?ie de costul mediu al activului respectiv.

Ca?tigurile nerealizate nu se recunosc ca venituri ?i sunt transferate direct ?ntr-un cont de reevaluare.

Pierderile nerealizate se ?nregistreaz? ?n contul de profit ?i pierdere ?n cazul ?n care, la ?ncheierea exerci?iului financiar, dep??esc ca?tigurile anterioare din reevaluare ?nregistrate ?n contul de reevaluare corespunz?tor. Pierderile nerealizate aferente unui titlu de valoare, unei monede str?ine sau unor de?ineri de aur nu se compenseaz? cu ca?tigurile nerealizate aferente altor titluri de valoare, monede sau active ?n aur. ?n cazul unor pierderi nerealizate aferente unui element din bilan? eviden?iat ?n contul de profit ?i pierdere, costul mediu al elementului respectiv este redus la cursul de schimb sau la pre?ul pie?ei de la sfar?itul exerci?iului financiar. Pierderile nerealizate din swapuri pe rata dobanzii care sunt eviden?iate ?n contul de profit ?i pierdere la sfar?itul exerci?iului financiar sunt amortizate ?n exerci?iile financiare ulterioare.

Pierderile din depreciere se ?nregistreaz? ?n contul de profit ?i pierdere ?i nu sunt reluate ?n anii urm?tori decat dac? deprecierea se reduce, iar reducerea poate fi legat? de un eveniment notabil care s-a produs dup? prima ?nregistrare a deprecierii.

Primele sau disconturile aferente titlurilor de valoare se amortizeaz? pe durata de via?? contractual? rezidual? a titlurilor.

Tranzac?ii reversibile

Acestea sunt opera?iuni prin care BCE cump?r? sau vinde active ?n cadrul unui contract de report sau efectueaz? opera?iuni de creditare pe baz? de garan?ii.

?n cadrul unui contract de report, titlurile sunt vandute contra numerar, cu un acord simultan de r?scump?rare de la contrapartid?, la un pre? ?i la o dat? ulterioar? stabilite de comun acord. Contractele de report se ?nregistreaz? ca depozite cu garan?ie ?n pasivul bilan?ului. Titlurile de valoare vandute ?n cadrul acestor contracte r?man ?nscrise ?n bilan?ul BCE.

?n cadrul unui contract de deport, titlurile sunt cump?rate contra numerar, cu un acord simultan de revanzare c?tre contrapartid?, la un pre? ?i la o dat? ulterioar? stabilite de comun acord. Contractele de deport se ?nregistreaz? sub form? de credite cu garan?ie ?n activul bilan?ului, ?ns? nu sunt incluse ?n portofoliul de titluri al BCE.

Tranzac?iile reversibile, inclusiv opera?iunile de ?mprumut de titluri de valoare, derulate ?n cadrul unui program oferit de o institu?ie specializat?, sunt ?nregistrate ?n bilan? numai ?n cazul ?n care a fost furnizat? o garan?ie ?n numerar, iar acest numerar r?mane neinvestit.

Instrumente din afara bilan?ului

Instrumentele valutare, respectiv tranzac?iile forward pe cursul de schimb, componentele la termen ale swapurilor valutare ?i alte instrumente valutare care implic? schimbul unei monede str?ine contra alteia la o dat? ulterioar? sunt incluse ?n pozi?ia valutar? net? ?n scopul calcul?rii ca?tigurilor ?i pierderilor valutare.

Instrumentele de rat? a dobanzii sunt reevaluate element cu element. Modific?rile zilnice ale marjei de varia?ie a contractelor futures pe rata dobanzii ?i a swapurilor pe rata dobanzii care sunt compensate printr-o contrapartid? central? sunt ?nregistrate ?n contul de profit ?i pierdere. Evaluarea tranzac?iilor forward cu titluri de valoare ?i a swapurilor pe rata dobanzii care nu sunt compensate printr-o contrapartid? central? este efectuat? de BCE ?i se bazeaz? pe metode de evaluare universal acceptate, care utilizeaz? pre?urile pie?ei ?i dobanzile observabile, precum ?i factorii de actualizare care intervin ?ntre datele decont?rii ?i data evalu?rii.

Evenimente ulterioare datei bilan?ului

Valoarea activelor ?i a pasivelor se ajusteaz? ?n func?ie de evenimentele care au loc ?ntre data bilan?ului anual ?i data la care Comitetul executiv autorizeaz? transmiterea Conturilor anuale ale BCE c?tre Consiliul guvernatorilor spre aprobare, ?n cazul ?n care aceste evenimente afecteaz? semnificativ activele ?i pasivele la data bilan?ului.

Evenimentele importante care se produc ulterior datei de ?nchidere a bilan?ului ?i care nu afecteaz? activele ?i pasivele la data bilan?ului sunt eviden?iate ?n notele explicative.

Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem

Soldurile intra-SEBC rezult? ?n principal din pl??i transfrontaliere efectuate ?n Uniunea European? (UE), care sunt decontate ?n banii b?ncii centrale ?n euro. Aceste tranzac?ii, care sunt, ?n cea mai mare parte, ini?iate de entit??i private (institu?ii de credit, companii ?i popula?ie), sunt decontate prin intermediul sistemului TARGET2 – Sistemul transeuropean de transfer de fonduri cu decontare pe baz? brut? ?n timp real – ?i genereaz? solduri bilaterale ?n conturile respectivelor b?nci centrale din UE conectate la TARGET2. Aceste solduri bilaterale sunt compensate, apoi transferate zilnic la BCE, fiecare banc? central? na?ional? (BCN) figurand cu o pozi?ie bilateral? net? unic? exclusiv fa?? de BCE. Pl??ile efectuate de BCE ?i decontate prin intermediul sistemului TARGET2 afecteaz?, de asemenea, pozi?iile bilaterale nete unice. Aceste pozi?ii, eviden?iate ?n conturile BCE, constituie crean?a net? sau angajamentul net asumat de fiecare BCN fa?? de restul Sistemului European al B?ncilor Centrale (SEBC). Soldurile intra-Eurosistem ale BCN din zona euro fa?? de BCE, constituite cu ocazia particip?rii acestora la TARGET2, precum ?i alte solduri intra-Eurosistem ?n euro (de exemplu, distribuirea provizorie a profitului BCE c?tre BCN) figureaz? ?n bilan?ul BCE ca pozi?ie net? unic? din activ sau din pasiv fie la ?Alte crean?e ?n cadrul Eurosistemului (net)”, fie la ?Alte angajamente ?n cadrul Eurosistemului (net)”. Soldurile intra-SEBC ale BCN din afara zonei euro la BCE, generate de participarea acestora la TARGET2,[19] sunt eviden?iate la ?Angajamente exprimate ?n euro fa?? de reziden?i din afara zonei euro”.

Soldurile intra-Eurosistem aferente aloc?rii bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului figureaz? sub forma unui activ net unic la postul ?Crean?e legate de alocarea bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai jos ?Bancnote ?n circula?ie”).

Soldurile intra-Eurosistem rezultate din transferul de active externe de rezerv? la BCE de c?tre BCN care ader? la Eurosistem sunt exprimate ?n euro ?i sunt eviden?iate la ?Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”.

Active imobilizate

Activele imobilizate, inclusiv imobiliz?rile necorporale, cu excep?ia terenurilor ?i a operelor de art?, sunt evaluate la cost minus amortizarea. Terenurile ?i operele de art? sunt evaluate la cost. Sediul principal al BCE este evaluat la cost amortizat supus deprecierii. ?n vederea amortiz?rii costurilor asociate sediului principal al BCE, acestea sunt eviden?iate la elementele de activ corespunz?toare ?i amortizate ?n conformitate cu durata estimat? de via?? util? a activelor. Amortizarea este calculat? prin metoda liniar? pe durata de via?? util? estimat? a activului, ?ncepand din trimestrul imediat ulterior d?rii ?n folosin?? a activului. Duratele de via?? util? aplicate principalelor categorii de active sunt urm?toarele:

Durata perioadei de amortizare a cheltuielilor capitalizate de amenajare a sediilor ?nchiriate ale BCE se ajusteaz? ?n func?ie de evenimentele care au un impact asupra duratei de via?? util? estimate a activelor.

BCE efectueaz? un test anual de depreciere a sediului principal ?i a activelor aferente dreptului de utilizare care vizeaz? cl?dirile de birouri (a se vedea mai jos ?Contracte de leasing”) pe baza Standardului interna?ional de contabilitate (IAS) 36 ?Deprecierea activelor”. ?n cazul ?n care se identific? un indicator de depreciere care semnalizeaz? o poten?ial? depreciere a activului, se estimeaz? suma recuperabil?. Pierderea din depreciere este eviden?iat? ?n contul de profit ?i pierdere ?n cazul ?n care suma recuperabil? este inferioar? valorii contabile nete.

Activele imobilizate al c?ror cost nu dep??e?te 10 000 EUR sunt scoase ?n afara bilan?ului ?n anul achizi?iei.

Activele imobilizate care ?ndeplinesc criteriile de capitalizare, dar care sunt ?nc? ?n construc?ie sau ?n curs de dezvoltare, sunt eviden?iate la postul ?Imobiliz?ri ?n curs”. Costurile aferente sunt transferate la posturile corespunz?toare privind activele imobilizate odat? cu darea ?n folosin?? a activelor.

Contracte de leasing

Pentru toate contractele de leasing care implic? o imobilizare corporal?, activul aferent dreptului de utilizare ?i datoria care decurge din contractul de leasing sunt recunoscute ?n bilan?ul contabil la data ?nceperii derul?rii contractului de leasing ?i sunt incluse la postul ?Imobiliz?ri corporale ?i necorporale” ?i, respectiv, la postul ?Diverse” (pasive).

Activele aferente dreptului de utilizare sunt evaluate la cost minus amortizarea. ?n plus, activele aferente dreptului de utilizare referitoare la cl?dirile de birouri sunt supuse deprecierii (?n ceea ce prive?te testul anual de depreciere, a se vedea mai sus ?Active imobilizate”). Amortizarea este calculat? prin metoda liniar? de la data ?nceperii derul?rii ?i pan? la sfar?itul duratei de via?? util? a activului aferent dreptului de utilizare sau pan? la sfar?itul perioadei de leasing, luandu-se ?n considerare data cea mai apropiat?.

Datoria care decurge din contractul de leasing este evaluat? ini?ial la valoarea actual? a pl??ilor de leasing viitoare (cuprinzand doar componentele de leasing), actualizat? pe baza ratei dobanzii marginale a BCE. Ulterior, datoria care decurge din contractul de leasing este evaluat? la cost amortizat cu ajutorul metodei dobanzii efective. Cheltuielile aferente privind dobanzile sunt eviden?iate ?n contul de profit ?i pierdere, la postul ?Alte cheltuieli privind dobanzile”. Datoria care decurge din contractul de leasing este recalculat? ?n momentul ?n care are loc o modificare privind pl??ile de leasing viitoare, generat? de o varia?ie a unui indice sau de o alt? reevaluare a contractului existent. Orice astfel de recalculare are drept rezultat o ajustare corespunz?toare a valorii contabile a activului aferent dreptului de utilizare.

Contractele de leasing pe termen scurt, cu o durat? de 12 luni sau mai pu?in, ?i contractele de leasing pentru active cu o valoare sub 10 000 EUR (?n concordan?? cu pragul utilizat pentru recunoa?terea activelor imobilizate) sunt ?nregistrate cu titlu de cheltuial? ?n contul de profit ?i pierdere.

Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung ?i compensa?iile pentru ?ncetarea contractului de munc? acordate de BCE

BCE dispune de planuri de beneficii determinate pentru personalul s?u, pentru membrii Comitetului executiv, precum ?i pentru membrii Consiliului de supraveghere angaja?i de BCE.

Planul de pensii pentru personal este finan?at din activele de?inute ?ntr-un fond de beneficii pe termen lung pentru angaja?i. Contribu?iile obligatorii ale BCE ?i ale angaja?ilor se reflect? ?n sistemul de beneficii determinate al planului. Angaja?ii pot pl?ti contribu?ii suplimentare, pe baz? voluntar?, ca parte a unui sistem de contribu?ii determinate care poate fi utilizat pentru acordarea de beneficii suplimentare.[20] Acestea sunt stabilite prin cumularea cuantumului contribu?iilor voluntare ?i a randamentelor plasamentelor rezultate din aceste contribu?ii.

Beneficiile postangajare ?i alte beneficii pe termen lung acordate membrilor Comitetului executiv al BCE ?i membrilor Consiliului de supraveghere angaja?i de BCE nu sunt finan?ate printr-un mecanism specific. Pentru personal, acela?i lucru este valabil ?n cazul beneficiilor postangajare, altele decat pensiile, al altor beneficii pe termen lung ?i al compensa?iilor pentru ?ncetarea contractului de munc?.

Datoria net? privind beneficiile determinate
Elementul ?nregistrat ?n pasivul bilan?ului la ?Diverse” (pasive) ?n leg?tur? cu planurile de beneficii determinate, inclusiv alte beneficii pe termen lung ?i compensa?ii pentru ?ncetarea contractului de munc?, reprezint? valoarea actualizat? a obliga?iilor privind beneficiile determinate la data bilan?ului minus valoarea just? a activelor planurilor utilizate pentru finan?area obliga?iilor aferente.

Obliga?ia privind beneficiile determinate este calculat? anual de actuari independen?i pe baza metodei unit??ilor de credit proiectate. Valoarea actualizat? a acestei obliga?ii se stabile?te prin actualizarea fluxurilor de numerar viitoare estimate, utilizand o rat? care se calculeaz? ?n raport cu randamentele pe pia?? la data bilan?ului ale obliga?iunilor corporative de ?nalt? calitate exprimate ?n euro, cu scaden?e similare obliga?iei conexe.

Ca?tigurile ?i pierderile actuariale pot ap?rea ca urmare a unor ajust?ri din experien?? (atunci cand rezultatele efective difer? de ipotezele actuariale formulate anterior) ?i a modific?rii ipotezelor actuariale.

Costuri nete privind beneficiile determinate
Costurile nete privind beneficiile determinate sunt ?mp?r?ite ?n elemente ?nregistrate ?n contul de profit ?i pierdere ?i reevalu?ri ale beneficiilor postangajare eviden?iate ?n bilan? la ?Conturi de reevaluare”.

Suma net? ?nregistrat? ?n contul de profit ?i pierdere cuprinde:

  1. costul serviciilor prestate ?n cursul exerci?iului financiar privind beneficiile determinate;
  2. costul serviciilor prestate anterior privind beneficiile determinate rezultate din modificarea planului;
  3. dobanda net? la rata de actualizare, aferent? datoriei nete privind beneficiile determinate;
  4. reevalu?ri privind alte beneficii pe termen lung ?i compensa?iile pentru ?ncetarea contractului de munc?, dup? caz, ?n ansamblu.

Suma net? eviden?iat? la ?Conturi de reevaluare” cuprinde urm?toarele posturi:

  1. ca?tiguri ?i pierderi actuariale aferente obliga?iei privind beneficiile determinate;
  2. rentabilitatea efectiv? a activelor planului, excluzandu-se sumele incluse ?n dobanda net? aferent? datoriei nete privind beneficiile determinate;
  3. orice modificare a efectului plafonului activului, excluzandu-se sumele incluse ?n dobanda net? aferent? datoriei nete privind beneficiile determinate.

Aceste sume sunt reevaluate anual de c?tre actuari independen?i pentru a se stabili pozi?ia de pasiv corespunz?toare din situa?iile financiare.

Bancnote ?n circula?ie

BCE ?i BCN din zona euro, care alc?tuiesc Eurosistemul, emit bancnote euro.[21] Valoarea total? a bancnotelor euro ?n circula?ie este alocat? b?ncilor centrale din Eurosistem ?n ultima zi lucr?toare a fiec?rei luni, conform grilei de alocare a bancnotelor.[22]

BCE are alocat? o cot? de 8% din valoarea total? a bancnotelor euro ?n circula?ie, care figureaz? ?n pasivul bilan?ului la postul ?Bancnote ?n circula?ie”. Cota BCE din emisiunea total? de bancnote euro este acoperit? prin crean?ele asupra BCN. Aceste crean?e, care sunt purt?toare de dobanzi,[23] sunt ?nregistrate la subpostul ?Crean?e intra-Eurosistem: crean?e legate de alocarea bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului” (a se vedea mai sus ?Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem”). Veniturile din dobanzile la aceste crean?e sunt ?nregistrate la postul ?Venituri din dobanzi rezultate din alocarea bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului” din contul de profit ?i pierdere.

Distribuirea provizorie a profitului

O sum? egal? cu valoarea veniturilor BCE aferente bancnotelor euro ?n circula?ie ?i a celor aferente titlurilor de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar? achizi?ionate ?n cadrul (a) programului destinat pie?elor titlurilor de valoare, (b) celui de-al treilea program de achizi?ionare de obliga?iuni garantate, (c) programului de achizi?ionare de titluri garantate cu active ?i (d) programului de achizi?ionare de titluri emise de sectorul public este repartizat? ?n luna ianuarie a anului urm?tor prin intermediul unei distribuiri provizorii a profitului, cu excep?ia cazului ?n care Consiliul guvernatorilor decide altfel.[24] Veniturile sunt distribuite integral, cu excep?ia cazului ?n care dep??esc profitul net al BCE pentru exerci?iul financiar respectiv. ?n acest sens, se va ?ine seama de eventualele decizii ale Consiliului guvernatorilor de a efectua transferuri ?n contul provizionului pentru riscurile financiare. Consiliul guvernatorilor poate hot?r?, de asemenea, s? scad? din suma aferent? distribuirii ?n luna ianuarie a veniturilor rezultate din bancnotele euro ?n circula?ie cheltuielile cu emiterea ?i procesarea bancnotelor euro suportate de BCE.

Modific?ri ale politicilor contabile

Pan? la sfar?itul anului 2018, BCE a ?nregistrat costurile aferente contractelor de ?nchiriere la ?Cheltuieli administrative” ?n contul de profit ?i pierdere pe durata contractului. ?ncepand cu 1 ianuarie 2019, BCE a modificat politica sa contabil?, ca urmare a public?rii Standardului Interna?ional de Raportare Financiar? (International Financial Reporting Standard – IFRS) 16, ?Contracte de leasing”. ?n etapa ini?ial? de aplicare, BCE a reevaluat toate contractele de ?nchiriere referitoare la imobiliz?rile corporale pentru a stabili ?n ce m?sur? acestea corespund defini?iei unui contract de leasing, ?n conformitate cu noua politic? contabil?. Contractele de leasing identificate au fost recunoscute prin intermediul abord?rii retrospective modificate, potrivit c?reia un activ aferent dreptului de utilizare este echivalent cu datoria aferent? care decurge din contractul de leasing. Prin urmare, informa?iile comparative nu au fost retratate.

Activele aferente dreptului de utilizare ?i datoriile care decurg din contractul de leasing rezultate, eviden?iate ?n bilan?ul contabil la 1 ianuarie 2019 la ?Imobiliz?ri corporale ?i necorporale” ?i ?Diverse” (pasive), sunt prezentate ?n tabelul de mai jos:

Cheltuielile aferente vor fi eviden?iate ?n contul de profit ?i pierdere la ?Alte cheltuieli privind dobanzile” ?i ?Amortizarea imobiliz?rilor corporale ?i necorporale”.

Diverse

?n conformitate cu articolul 27 din Statutul SEBC, Consiliul UE a aprobat, pe baza unei recomand?ri din partea Consiliului guvernatorilor, desemnarea Baker Tilly GmbH & Co.KG Wirtschaftsprüfungsgesellschaft, Düsseldorf (Republica Federal? Germania) ?n calitate de auditor extern al BCE pentru o perioad? de cinci ani, pan? la finele exerci?iului financiar 2022. Aceast? perioad? de cinci ani poate fi prelungit? cu pan? la dou? exerci?ii financiare suplimentare.


2.4 Note explicative privind bilan?ul contabil

Nota 1 – Aur ?i crean?e ?n aur

La 31 decembrie 2019, BCE de?inea 16 229 522 de uncii[25] de aur fin, a c?ror valoare de pia?? s-a ridicat la 21 976 de milioane EUR (fa?? de 18 193 de milioane EUR ?n 2018). ?n anul 2019 nu s-au efectuat opera?iuni cu aur ?i, prin urmare, de?inerile BCE au r?mas nemodificate fa?? de nivelul ?nregistrat la data de 31 decembrie 2018. Cre?terea consemnat? de echivalentul ?n euro al acestor de?ineri s-a datorat unei major?ri a pre?ului de pia?? exprimat ?n euro al aurului (a se vedea ?Activele ?i pasivele ?n aur ?i moned? str?in?” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile” ?i nota 14 ?Conturi de reevaluare”).

Nota 2 – Crean?e exprimate ?n moned? str?in? asupra reziden?ilor din zona euro ?i din afara zonei euro

Nota 2.1 – Crean?e asupra FMI

Acest element de activ este constituit din de?inerile BCE de DST, ?nsumand 710 milioane EUR la 31 decembrie 2019 (fa?? de 692 de milioane EUR ?n 2018), ?i reprezint? rezultatul aplic?rii unui acord bilateral de vanzare-cump?rare de DST ?ncheiat cu Fondul Monetar Interna?ional (FMI), prin care FMI este autorizat s? efectueze, ?n numele BCE, vanz?ri sau cump?r?ri de DST contra unor sume ?n euro, cu respectarea nivelului minim ?i maxim de de?ineri. ?n scopuri contabile, DST sunt considerate moned? str?in? (a se vedea ?Activele ?i pasivele ?n aur ?i moned? str?in?” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”). Cre?terea consemnat? de valoarea de?inerilor de DST ale BCE s-a datorat aprecierii DST fa?? de euro pe parcursul anului 2019 ?i veniturilor din dobanzi ob?inute ?n cursul aceluia?i an.

Nota 2.2 – Conturi la b?nci ?i plasamente ?n titluri de valoare, ?mprumuturi externe ?i alte active externe, precum ?i crean?e exprimate ?n moned? str?in? asupra reziden?ilor din zona euro

Aceste dou? posturi cuprind conturile deschise la b?nci, ?mprumuturile ?n moned? str?in? ?i plasamentele sub form? de titluri de valoare exprimate ?n dolari SUA, yeni japonezi ?i renminbi chineze?ti.

Valoarea total? a acestor posturi a crescut ?n anul 2019, pe seama reinvestirii veniturilor ob?inute pe parcursul anului, ?n principal din portofoliul ?n dolari SUA, ?i a aprecierii atat a dolarului SUA, cat ?i a yenului japonez ?n raport cu euro.

La 31 decembrie 2019, de?inerile nete de moned? str?in? ale BCE[26] se cifrau la:

Nota 3 – Alte crean?e exprimate ?n euro asupra institu?iilor de credit din zona euro

La data de 31 decembrie 2019, acest post consta ?n soldurile conturilor curente ale reziden?ilor din zona euro ?n valoare de 109 milioane EUR (fa?? de 300 de milioane EUR ?n 2018).

Nota 4 – Titluri de valoare exprimate ?n euro ale reziden?ilor din zona euro

Nota 4.1 – Titlurile de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar?

La data de 31 decembrie 2019, acest post cuprindea titlurile achizi?ionate de BCE ?n cadrul celor trei programe de achizi?ionare de obliga?iuni garantate (covered bond purchase programmes – CBPP), al programului destinat pie?elor titlurilor de valoare (Securities Markets Programme – SMP), al programului de achizi?ionare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP) ?i al programului de achizi?ionare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP).[27]

Achizi?iile efectuate ?n cadrul primului CBPP au fost finalizate la data de 30 iunie 2010, iar cele efectuate ?n cadrul celui de-al doilea CBPP s-au ?ncheiat la 31 octombrie 2012. Consiliul guvernatorilor a hot?rat ?ncetarea efectu?rii de achizi?ii ?n cadrul SMP la data de 6 septembrie 2012.

La 1 noiembrie 2019, Eurosistemul a reluat achizi?iile nete de titluri de valoare ?n cadrul programului de achizi?ionare de active (asset purchase programme – APP)[28], ?ntr-un ritm lunar mediu de 20 de miliarde EUR, dup? o perioad? de zece luni de la sfar?itul anului 2018, ?n care Eurosistemul doar a reinvestit, ?n totalitate, principalul aferent titlurilor ajunse la scaden?? achizi?ionate ?n cadrul programului de achizi?ionare de active. Consiliul guvernatorilor anticipeaz? derularea achizi?iilor nete atat timp cat va fi necesar ?n vederea consolid?rii impactului acomodativ al ratelor sale de politic? monetar? ?i ?ncetarea acestora pu?in ?nainte de a ini?ia majorarea ratelor dobanzilor reprezentative ale BCE. Consiliul guvernatorilor inten?ioneaz?, de asemenea, s? continue reinvestirea pe o perioad? extins? dup? data la care acesta va ?ncepe s? majoreze ratele dobanzilor reprezentative ale BCE ?i, ?n orice caz, atat timp cat va fi necesar pentru men?inerea unor condi?ii favorabile de lichiditate ?i a unui grad amplu de acomodare monetar?.

Titlurile achizi?ionate ?n cadrul tuturor acestor programe sunt evaluate la cost amortizat supus deprecierii (a se vedea ?Titluri de valoare” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”).

Costul amortizat al titlurilor de?inute de BCE ?i valoarea de pia??[29] a acestora (care nu este eviden?iat? ?n bilan? sau ?n contul de profit ?i pierdere, fiind furnizat? numai ?n scopuri comparative) sunt urm?toarele:

Sc?derea valorii costului amortizat al portofoliilor de?inute ?n cadrul primului ?i al celui de-al doilea CBPP, precum ?i ?n cadrul SPM, s-a datorat r?scump?r?rilor. Sc?derea valorii costului amortizat al titlurilor de valoare de?inute ?n cadrul PSPP s-a datorat rezultatului net al amortiz?rii primelor ?i disconturilor, care a anulat complet achizi?iile nete efectuate ?n ultimele dou? luni ale anului 2019.

Consiliul guvernatorilor evalueaz? periodic riscurile financiare asociate titlurilor de?inute ?n cadrul tuturor acestor programe.

Testele de depreciere sunt efectuate anual, utilizand datele disponibile la sfar?itul exerci?iului financiar, ?i sunt aprobate de Consiliul guvernatorilor. ?n cadrul acestor teste, indicatorii de depreciere sunt evalua?i separat pentru fiecare program. ?n cazurile ?n care au fost observa?i indicatori de depreciere, s-a efectuat o analiz? suplimentar? pentru a confirma faptul c? fluxurile de numerar asociate titlurilor de valoare nu au fost afectate de un eveniment de depreciere. Pe baza rezultatelor testelor de depreciere efectuate ?n cursul acestui exerci?iu financiar, ?n anul 2019 BCE nu a ?nregistrat pierderi aferente titlurilor de valoare de?inute ?n portofoliile sale de politic? monetar?.

Nota 5 – Crean?e intra-Eurosistem

Nota 5.1 – Crean?e legate de alocarea bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului

Acest post se refer? la crean?ele BCE fa?? de BCN din zona euro legate de alocarea bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului (a se vedea ?Bancnote ?n circula?ie” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile” ). La data de 31 decembrie 2019, acestea s-au ridicat la 103 420 de milioane EUR (fa?? de 98 490 de milioane EUR ?n 2018). Remunerarea acestor crean?e se calculeaz? zilnic la cea mai recent? rat? a dobanzii marginale disponibil?, utilizat? de Eurosistem ?n cadrul licita?iilor sale pentru opera?iunile principale de refinan?are[30] (a se vedea nota 22.2 ?Venituri din dobanzi rezultate din alocarea bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului”).

Nota 6 – Alte pasive

Nota 6.1 – Imobiliz?ri corporale ?i necorporale

La data de 31 decembrie 2019, aceste active cuprindeau urm?toarele posturi:

La 1 ianuarie 2019, BCE a recunoscut ?n categoria cl?dirilor aferente dreptului de utilizare, ?n principal, cl?dirile de birouri vizate de contractele de leasing ?i ?n categoria echipamentelor aferente dreptului de utilizare instala?iile corespunz?toare de exploatare a cl?dirilor, precum ?i echipamentele de birou ?i alte echipamente.

Cu privire la sediul principal al BCE ?i la cl?dirile de birouri aferente dreptului de utilizare, la sfar?itul anului a fost efectuat un test de depreciere ?i nu au fost ?nregistrate pierderi din depreciere.

Nota 6.2 – Alte active financiare

La acest post sunt incluse cu prec?dere plasamentele de fonduri proprii ale BCE de?inute ?n contrapartid? cu capitalul, rezervele ?i provizionul pentru riscurile financiare. Figureaz?, de asemenea, 3 211 ac?iuni la Banca Reglementelor Interna?ionale (BRI), contabilizate la costul de achizi?ie de 42 de milioane EUR.

Componentele acestui post sunt urm?toarele:

Cre?terea net? ?nregistrat? de acest post ?n anul 2019 s-a datorat cu prec?dere reinvestirii veniturilor din dobanzi aferente portofoliului de fonduri proprii al BCE ?i cre?terii valorii de pia?? a titlurilor de valoare de?inute ?n acest portofoliu.

Nota 6.3 – Diferen?e din reevaluarea instrumentelor din afara bilan?ului

Acest post cuprinde diferen?ele din reevaluare aferente swapurilor valutare ?i tranzac?iilor forward pe cursul de schimb aflate ?n derulare la data de 31 decembrie 2019 (a se vedea nota 19 ?Swapuri valutare ?i tranzac?ii forward pe cursul de schimb”). Aceste diferen?e din reevaluare s-au ridicat la 619 milioane EUR (fa?? de 578 de milioane EUR ?n anul 2018) ?i rezult? din conversia tranzac?iilor respective ?n echivalent euro la cursurile de schimb valabile la data bilan?ului contabil, ?n raport cu valorile exprimate ?n euro ob?inute din conversia tranzac?iilor la costul mediu al monedei str?ine respective la acea dat? (a se vedea ?Instrumente din afara bilan?ului” ?i ?Activele ?i pasivele ?n aur ?i moned? str?in?” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”).

Nota 6.4 – Cheltuieli ?nregistrate ?n avans ?i venituri angajate

La data de 31 decembrie 2019, acest post s-a situat la 2 572 de milioane EUR (fa?? de 2 738 de milioane EUR ?n 2018) ?i a cuprins, ?n principal, dobanzile de ?ncasat la titluri de valoare, inclusiv dobanzile ?n curs pl?tite la achizi?ie, ?n valoare de 2 431 de milioane EUR (comparativ cu 2 589 de milioane EUR ?n 2018) (a se vedea nota 2.2 ?Conturi la b?nci ?i plasamente ?n titluri de valoare, ?mprumuturi externe ?i alte active externe; ?i crean?e exprimate ?n moned? str?in? asupra reziden?ilor din zona euro”, nota 4 ?Titluri de valoare exprimate ?n euro ale reziden?ilor din zona euro” ?i nota 6.2 ?Alte active financiare”).

La acest post sunt, de asemenea, raportate: (a) veniturile acumulate din proiecte comune ale Eurosistemului (a se vedea nota 27 ?Alte venituri”); (b) pl??ile anticipate diverse; ?i (c) veniturile din dobanzi acumulate din alte active ?i pasive financiare.

Nota 6.5 – Diverse

La data de 31 decembrie 2019, acest post s-a situat la 2 221 de milioane EUR (fa?? de 2 039 de milioane EUR ?n anul 2018) ?i a cuprins, ?n principal, sumele acumulate aferente distribuirii provizorii a profitului BCE, ?n valoare de 1 431 de milioane EUR (comparativ cu 1 191 de milioane EUR ?n anul 2018) (a se vedea ?Distribuirea provizorie a profitului” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile” ?i nota 11.2 ?Alte angajamente ?n cadrul Eurosistemului (net)”).

Acesta a inclus, de asemenea, solduri ?n valoare de 757 de milioane EUR (fa?? de 567 de milioane EUR ?n anul 2018) aferente swapurilor valutare ?i tranzac?iilor forward pe cursul de schimb aflate ?n derulare la data de 31 decembrie 2019, care au rezultat din conversia tranzac?iilor respective ?n echivalent euro la costul mediu al monedei str?ine respective la data bilan?ului contabil, ?n raport cu valorile ini?iale exprimate ?n euro la care au fost eviden?iate opera?iunile (a se vedea ?Instrumente din afara bilan?ului” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”).

La 31 decembrie 2018, acest post a inclus, de asemenea, suma de 244 de milioane EUR, care a corespuns taxelor anuale de supraveghere de ?ncasat de la entit??ile supravegheate, ?ntrucat BCE a facturat aceste taxe entit??ilor supravegheate ?n luna decembrie 2018, cu data scadent? ?n luna ianuarie 2019. Taxele de supraveghere pentru anul ?n curs au fost facturate ?n luna octombrie 2019, cu data scadent? ?n decembrie 2019 ?i, prin urmare, majoritatea taxelor au fost ?ncasate ?n cursul aceluia?i exerci?iu financiar.

Nota 7 – Bancnote ?n circula?ie

Acest post se refer? la cota BCE (respectiv 8%) din totalul bancnotelor euro aflate ?n circula?ie (a se vedea ?Bancnote ?n circula?ie” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”), iar la data de 31 decembrie 2019 s-a ridicat la 103 420 de milioane EUR (fa?? de 98 490 de milioane EUR ?n anul 2018).

Nota 8 – Alte angajamente exprimate ?n euro fa?? de institu?ii de credit din zona euro

B?ncile centrale din Eurosistem au posibilitatea de a accepta garan?ii sub form? de numerar pentru facilit??ile de ?mprumut de titluri din cadrul programului de achizi?ionare de titluri emise de sectorul public, reinvestirea numerarului nefiind obligatorie. ?n cazul BCE, aceste opera?iuni sunt derulate prin intermediul unei institu?ii specializate.

La data de 31 decembrie 2019 erau ?n curs opera?iuni de ?mprumut de titluri de valoare efectuate cu institu?ii de credit din zona euro ?n cadrul programului de achizi?ionare de titluri emise de sectorul public ?n valoare de 1 325 de milioane EUR (fa?? de 1 399 de milioane EUR ?n anul 2018). Garan?iile primite sub form? de numerar au fost transferate ?n conturile TARGET2. ?ntrucat numerarul a r?mas neinvestit la sfar?itul exerci?iului financiar, aceste opera?iuni au fost eviden?iate ?n bilan? (a se vedea ?Tranzac?ii reversibile” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”).[31]

Nota 9 – Angajamente exprimate ?n euro fa?? de al?i reziden?i din zona euro

Nota 9.1 – Alte pasive

La data de 31 decembrie 2019, acest post s-a ridicat la 20 466 de milioane EUR (fa?? de 9 152 de milioane EUR ?n 2018). Postul include depozite constituite de European Financial Stability Facility (EFSF) ?i Mecanismul European de Stabilitate (MES). ?n conformitate cu articolul 21 din Statutul SEBC, BCE poate ac?iona ?n calitate de agent fiscal pentru institu?iile, organele, oficiile ?i agen?iile Uniunii, administra?iile centrale, autorit??ile regionale, locale sau alte autorit??i publice, alte organisme de drept public sau ?ntreprinderi publice din statele membre.

Postul include, de asemenea, depozitele sau transferurile de fonduri acceptate de BCE ?i efectuate de sau ?n numele participan?ilor la sistemele EURO1 ?i RT1[32], care sunt utilizate ca fond de garantare pentru EURO1 sau pentru sprijinirea decont?rii ?n RT1.

Nota 10 – Angajamente exprimate ?n euro fa?? de reziden?i din afara zonei euro

La data de 31 decembrie 2019, acest post s-a situat la 7 245 de milioane EUR (fa?? de 10 361 de milioane EUR ?n 2018), cea mai mare component? a sa fiind suma de 3 350 de milioane EUR (fa?? de 3 682 de milioane EUR ?n anul 2018), rezultand din acordul valutar reciproc permanent cu Banca Rezervelor Federale din New York. ?n cadrul acestui acord, Rezervele Federale ale SUA furnizeaz? BCE dolari SUA prin intermediul unor opera?iuni de swap, cu scopul de a oferi finan?are ?n dolari SUA pe termen scurt contrapartidelor din Eurosistem. BCE ini?iaz? simultan opera?iuni de swap paralele (back-to-back) cu BCN din zona euro, care utilizeaz? fondurile rezultate pentru a derula opera?iuni de furnizare de lichiditate ?n dolari SUA cu contrapartidele din Eurosistem sub forma unor tranzac?ii reversibile. Aceste opera?iuni de swap paralele conduc la ?nregistrarea de solduri intra-Eurosistem ?ntre BCE ?i BCN (a se vedea nota 11.2 ?Alte angajamente ?n cadrul Eurosistemului (net)”). ?n plus, opera?iunile de swap derulate cu Rezervele Federale ale SUA ?i BCN din zona euro genereaz? pasive ?i crean?e la termen care sunt eviden?iate ?n conturile din afara bilan?ului (a se vedea nota 19 ?Swapuri valutare ?i tranzac?ii forward pe cursul de schimb”).

Postul include, de asemenea, suma de 3 271 de milioane EUR (fa?? de 4 619 milioane EUR ?n anul 2018), constand ?n solduri de?inute la BCE de b?ncile centrale na?ionale din afara zonei euro din tranzac?ii procesate prin intermediul sistemului TARGET2 sau ?n contrapartida acestora. Sc?derea ?nregistrat? de aceste solduri ?n anul 2019 s-a datorat pl??ilor efectuate de reziden?i din afara zonei euro c?tre reziden?i din zona euro.

Tot la acest post figureaz? ?i suma de 625 de milioane EUR (fa?? de 2 059 de milioane EUR ?n anul 2018) asociat? opera?iunilor de ?mprumut de titluri ?n curs efectuate cu reziden?i din afara zonei euro ?n cadrul programului de achizi?ionare de titluri emise de sectorul public, prin care ?n conturile TARGET2 au fost primite ?i transferate garan?ii sub form? de numerar (a se vedea nota 8 ?Alte angajamente exprimate ?n euro fa?? de institu?ii de credit din zona euro”).

Nota 11 – Angajamente intra-Eurosistem

Nota 11.1 – Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare

Acestea reprezint? angajamentele fa?? de BCN din zona euro rezultate ?n urma transferului de active externe de rezerv? c?tre BCE ?n momentul ader?rii la Eurosistem. ?n conformitate cu articolul 30.2 din Statutul SEBC, aceste contribu?ii sunt stabilite propor?ional cu cota de?inut? de BCN ?n capitalul subscris al BCE. ?n urma ajust?rii la fiecare cinci ani, la 1 ianuarie 2019, a ponderii aferente BCN ?n grila de reparti?ie pentru subscrierea la capitalul BCE, ponderea BCN din zona euro ?n capitalul subscris al BCE s-a diminuat (a se vedea nota 15 ?Capital ?i rezerve”). Aceasta a condus la o reducere a acestor angajamente cu 448 de milioane EUR pan? la 40 344 de milioane EUR, conform tabelului de mai jos:

Remunerarea acestor angajamente se calculeaz? zilnic la cea mai recent? rat? a dobanzii marginale disponibil?, utilizat? de Eurosistem ?n cadrul licita?iilor pentru opera?iunile principale de refinan?are, ajustat? pentru a reflecta randamentul zero al componentei aur (a se vedea nota 22.3 ?Remunerarea crean?elor BCN cu privire la rezervele valutare transferate”).

Nota 11.2 – Alte angajamente ?n cadrul Eurosistemului (net)

?n anul 2019, acest post a cuprins soldurile TARGET2 ale BCN din zona euro fa?? de BCE ?i sumele datorate BCN din zona euro ?n leg?tur? cu distribuirea provizorie a profitului BCE (a se vedea ?Solduri intra-SEBC/Solduri intra-Eurosistem” ?i, respectiv, ?Distribuirea provizorie a profitului” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”).

Sc?derea datoriei nete aferente TARGET2 s-a datorat, ?n principal: (a) cre?terii num?rului de depozite acceptate de BCE ?n calitate de agent fiscal (a se vedea nota 9 ?Angajamente exprimate ?n euro fa?? de al?i reziden?i din zona euro”); (b) veniturilor din dobanzi aferente titlurilor de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar?; ?i (c) r?scump?r?rii titlurilor achizi?ionate ?n cadrul SMP ?i al primelor dou? programe de achizi?ionare de obliga?iuni garantate, care au fost decontate prin intermediul conturilor TARGET2. Impactul acestor factori a fost par?ial compensat de (a) achizi?iile nete din cadrul APP, care au fost, de asemenea, decontate prin intermediul conturilor TARGET2; (b) plata aferent? distribuirii profitului BCE pentru anul 2018; (c) sc?derea volumului de garan?ii sub form? de numerar primite pentru ?mprumuturile de titluri din cadrul PSPP (a se vedea nota 8 ?Alte angajamente exprimate ?n euro fa?? de institu?ii de credit din zona euro” ?i nota 10 ?Angajamente exprimate ?n euro fa?? de reziden?i din afara zonei euro”) ?i (d) decontarea prin intermediul sistemului TARGET2 a unor sume pl?tite de reziden?i ai zonei euro c?tre reziden?i din afara zonei euro (a se vedea nota 10 ?Angajamente exprimate ?n euro fa?? de reziden?i din afara zonei euro”).

Remunerarea pozi?iilor TARGET2, cu excep?ia soldurilor generate de opera?iunile de swap paralele ?n leg?tur? cu opera?iunile de furnizare de lichiditate ?n dolari SUA, se calculeaz? zilnic la cea mai recent? rat? a dobanzii marginale disponibil?, utilizat? de Eurosistem ?n cadrul licita?iilor pentru opera?iunile principale de refinan?are.

Nota 12 – Alte pasive

Nota 12.1 – Diferen?e din reevaluarea instrumentelor din afara bilan?ului

Acest post cuprinde diferen?ele din reevaluare aferente swapurilor valutare ?i tranzac?iilor forward pe cursul de schimb aflate ?n derulare la data de 31 decembrie 2019 (a se vedea nota 19 ?Swapuri valutare ?i tranzac?ii forward pe cursul de schimb”). Aceste diferen?e din reevaluare s-au cifrat la 709 milioane EUR (fa?? de 641 de milioane EUR ?n anul 2018) ?i rezult? din conversia tranzac?iilor respective ?n echivalent euro la cursurile de schimb de la data bilan?ului contabil, ?n raport cu valorile exprimate ?n euro ob?inute din conversia tranzac?iilor la costul mediu al monedei str?ine respective la acea dat? (a se vedea ?Instrumente din afara bilan?ului” ?i ?Activele ?i pasivele ?n aur ?i moned? str?in?” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”).

Nota 12.2 – Venituri ?nregistrate ?n avans ?i datorii angajate

La data de 31 decembrie 2019, acest post a cuprins urm?toarele componente:

Nota 12.3 – Diverse

La data de 31 decembrie 2019, acest post s-a situat la 2 188 de milioane EUR (fa?? de 1 178 de milioane EUR ?n 2018) ?i a cuprins solduri ?n valoare de 662 de milioane EUR (fa?? de 580 de milioane EUR ?n 2018) aferente swapurilor valutare ?i tranzac?iilor forward pe cursul de schimb exprimate ?n moned? str?in? aflate ?n derulare la data de 31 decembrie 2019 (a se vedea nota 19 ?Swapuri valutare ?i tranzac?ii forward pe cursul de schimb”). Aceste solduri au rezultat din conversia tranzac?iilor respective ?n echivalent euro la costul mediu al monedei str?ine respective la data bilan?ului contabil, ?n raport cu valorile ini?iale ?n euro la care au fost eviden?iate opera?iunile (a se vedea ?Instrumente din afara bilan?ului” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”).

Postul include, de asemenea, o datorie care decurge dintr-un contract de leasing ?n valoare de 232 de milioane EUR, ca urmare a implement?rii noii politici contabile pentru contractele de leasing ?ncepand cu 1 ianuarie 2019 (a se vedea ?Contracte de leasing” ?i ?Modific?ri ale politicilor contabile” ?n cadrul sec?iunii 2.3 ?Politici contabile”).

Acest post mai include datoria net? privind beneficiile determinate acordate de BCE ?n ceea ce prive?te beneficiile postangajare ?i alte beneficii pe termen lung ale personalului ?i ale membrilor Comitetului executiv, precum ?i ale membrilor Consiliului de supraveghere angaja?i de BCE. De asemenea, sunt incluse compensa?iile pentru ?ncetarea contractului de munc? destinate personalului BCE.

Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung ?i compensa?iile pentru ?ncetarea contractului de munc? acordate de BCE

Bilan?ul contabil
Sumele eviden?iate ?n bilan?, la postul ?Diverse” (pasive), cu privire la beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung ?i compensa?iile pentru ?ncetarea contractului de munc? acordate personalului au fost urm?toarele:

Not?: ?n coloanele ?n care apare men?iunea ?Organe de decizie” sunt eviden?iate sumele aferente atat Comitetului executiv, cat ?i Consiliului de supraveghere.

?n anul 2019, valoarea actualizat? a obliga?iilor privind beneficiile determinate fa?? de personal (2 497 de milioane EUR, fa?? de 1 608 milioane EUR ?n 2018) a inclus beneficii nefinan?ate ?n valoare de 323 de milioane EUR (fa?? de 226 de milioane EUR ?n anul 2018) privind beneficiile postangajare, altele decat pensiile, alte beneficii pe termen lung ?i compensa?iile pentru ?ncetarea contractului de munc? acordate personalului. Valoarea actualizat? a obliga?iilor privind beneficiile determinate fa?? de membrii Comitetului executiv ?i membrii Consiliului de supraveghere, ?nsumand 39 de milioane EUR (fa?? de 29 de milioane EUR ?n 2018), se refer? numai la beneficii nefinan?ate printr-un mecanism specific privind beneficiile postangajare ?i alte beneficii pe termen lung.

Reevalu?rile datoriei nete privind beneficiile determinate a BCE ?n ceea ce prive?te beneficiile postangajare sunt recunoscute ?n bilan?ul contabil, la postul de pasiv ?Conturi de reevaluare”. ?n 2019, pierderile din reevaluare la postul de pasiv respectiv s-au ridicat la 749 de milioane EUR (fa?? de 129 de milioane EUR ?n 2018) (a se vedea nota 14 ?Conturi de reevaluare”).

Varia?ii ale obliga?iilor privind beneficiile determinate, ale activelor planului ?i ale rezultatelor reevalu?rilor
Modific?ri intervenite ?n valoarea actualizat? a obliga?iilor privind beneficiile determinate:

Not?: ?n coloanele ?n care apare men?iunea ?Organe de decizie” sunt eviden?iate sumele aferente atat Comitetului executiv, cat ?i Consiliului de supraveghere.
1) Valoare net? care include contribu?iile obligatorii ?i transferurile ?n/din planuri. Contribu?iile obligatorii pl?tite de angaja?i reprezint? 7,4%, iar cele pl?tite de BCE, 20,7% din salariul de baz?.

Pierderile totale din reevaluarea obliga?iilor privind beneficiile determinate, ?n valoare de 763 de milioane EUR, s-au datorat, ?n 2019, ?n principal, reducerii ratei de actualizare de la 2,3% ?n 2018 la 1,2% ?n 2019. Alte surse ale pierderilor din reevaluare au inclus introducerea unor tabele de mortalitate noi ?i, ?ntr-o m?sur? mult mai mic?, ajust?ri ale experien?ei, reflectand diferen?a dintre ipotezele actuariale utilizate ?n raportul din anul anterior ?i experien?a efectiv?.

Valoarea beneficiilor pl?tite a sc?zut la 24 de milioane EUR ?n 2019 (fa?? de 46 de milioane EUR ?n 2018), ?n principal ca urmare a unor pl??i conjuncturale mai reduse pentru ?ncetarea contractului de munc? acordate angaja?ilor accepta?i ?n cadrul schemei temporare de sprijinire a tranzi?iei ?n carier?. Aceast? schem? a fost introdus? ?n 2017 pentru angaja?ii cu vechime ?ndelungat?, cu scopul de a le facilita procesul de tranzi?ie voluntar? c?tre o carier? ?n afara BCE ?n condi?ii specificate.

Valoarea just? a activelor planului ?n sistemul de beneficii determinate pentru personal a ?nregistrat urm?toarele varia?ii ?n anul 2019:

Ca?tigurile din reevaluare aferente activelor planului au reflectat, ?n 2019, rentabilitatea efectiv? semnificativ superioar? a unit??ilor fondurilor comparativ cu veniturile estimate din dobanzile la activele planului.

Varia?ii ?nregistrate ?n anul 2019 de rezultatele reevalu?rilor:

Contul de profit ?i pierdere
Sumele recunoscute ?n anul 2019 ?n contul de profit ?i pierdere au fost urm?toarele:

Not?: ?n coloanele ?n care apare men?iunea ?Organe de decizie” sunt eviden?iate sumele aferente atat Comitetului executiv, cat ?i Consiliului de supraveghere.

Pierderile totale din reevaluarea altor beneficii pe termen lung ?i a compensa?iilor pentru ?ncetarea contractului de munc?, ?nregistrate direct ?n contul de profit ?i pierdere, s-au ridicat la 18 milioane EUR ?n anul 2019. Cea mai mare parte a acestei sume a vizat alte beneficii pe termen lung ?i s-a datorat, ?n principal, reducerii ratei de actualizare de la 2,3% ?n 2018 la 1,2% ?n 2019.

Costul serviciilor prestate ?n cursul exerci?iului financiar a sc?zut ?n anul 2019 la 92 de milioane EUR (fa?? de 98 de milioane EUR ?n 2018), ?n principal ca urmare a major?rii ratei de actualizare de la 2,1% ?n 2017 la 2,3% ?n 2018.[33]

Ipoteze-cheie
?n elaborarea evalu?rilor men?ionate ?n aceast? not?, actuarii independen?i au utilizat ipotezele acceptate de Comitetul executiv ?n scopuri contabile ?i de raportare financiar?. Principalele ipoteze utilizate ?n calculul datoriei privind beneficiile postangajare ?i alte beneficii pe termen lung sunt prezentate ?n tabelul de mai jos:

1) Aceste ipoteze au fost utilizate pentru calcularea obliga?iilor privind beneficiile determinate ale BCE care sunt finan?ate din active cu o garan?ie de recuperare a capitalului investit.
2) De asemenea, se au ?n vedere posibile major?ri salariale individuale de pan? la 1,8% pe an, ?n func?ie de varsta participan?ilor la plan.
3) Potrivit regulilor prev?zute de planul de pensii al BCE, pensiile se vor majora anual. Dac? ajust?rile salariale generale aplicate personalului BCE sunt inferioare ratei infla?iei, orice majorare a pensiilor va fi ?n concordan?? cu ajust?rile salariale generale. Dac? ajust?rile salariale generale dep??esc rata infla?iei, acestea vor fi aplicate pentru a determina cre?terea pensiilor, cu condi?ia ca pozi?ia financiar? a planurilor de pensii ale BCE s? permit? o astfel de cre?tere.

De asemenea, contribu?iile efectuate pe baz? voluntar? de membrii personalului, ca parte a unui sistem de contribu?ii determinate, s-au ridicat, ?n anul 2019, la 171 de milioane EUR (fa?? de 140 de milioane EUR ?n 2018). Aceste contribu?ii sunt investite ?n activele planului ?i genereaz? o obliga?ie corespunz?toare cu valoare egal?.

Nota 13 – Provizioane

La acest post figureaz?, ?n principal, provizionul pentru riscurile financiare. ?n 2019, domeniul s?u de aplicare a fost extins pentru a cuprinde toate riscurile financiare (?i anume, riscurile de pia??, de lichiditate ?i de credit). Anterior, acesta nu acoperea decat riscul valutar, riscul de rat? a dobanzii, riscul de credit ?i riscul privind pre?ul aurului.

Provizionul pentru riscurile financiare va fi utilizat, conform deciziei Consiliului guvernatorilor, pentru compensarea pierderilor realizate ?i nerealizate viitoare. Volumul ?i necesitatea men?inerii acestui provizion sunt revizuite anual, pe baza evalu?rii BCE privind expunerea la aceste riscuri ?i luand ?n considerare o serie de factori. Volumul provizionului, precum ?i orice alt? sum? de?inut? ?n fondul general de rezerv? nu pot dep??i valoarea capitalului v?rsat la BCE de BCN din zona euro.

Avand ?n vedere (i) reducerea ponderii BCN din zona euro ?n capitalul subscris al BCE ca urmare a ajust?rii la fiecare cinci ani a grilei de reparti?ie pentru capitalul subscris al BCE la 1 ianuarie 2019 (a se vedea nota 15, ?Capital ?i rezerve”) ?i (ii) rezultatele evalu?rii expunerilor BCE la riscurile financiare, Consiliul guvernatorilor a decis s? elibereze, la 31 decembrie 2019, o sum? de 84 de milioane EUR din provizionul pentru riscurile financiare al BCE, ?n scopul respect?rii plafonului maxim admis. Astfel, la 31 decembrie 2019, provizionul pentru riscurile financiare ?nsuma 7 536 de milioane EUR, corespunz?tor valorii capitalului BCE v?rsat de BCN din zona euro la data respectiv?.

Nota 14 – Conturi de reevaluare

Acest post cuprinde, ?n principal, soldurile de reevaluare din ca?tigurile nerealizate aferente activelor, pasivelor ?i instrumentelor din afara bilan?ului (a se vedea ?Recunoa?terea veniturilor”, ?Activele ?i pasivele ?n aur ?i moned? str?in?”, ?Titluri de valoare” ?i ?Instrumente din afara bilan?ului” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile”). De asemenea, acesta include reevalu?rile datoriei nete a BCE privind beneficiile determinate ?n ceea ce prive?te beneficiile postangajare (a se vedea ?Beneficiile postangajare, alte beneficii pe termen lung ?i compensa?iile pentru ?ncetarea contractului de munc? acordate de BCE” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile” ?i nota 12.3 ?Diverse”).

Cre?terea consemnat? de dimensiunea conturilor de reevaluare se datoreaz? cu prec?dere major?rii pre?ului aurului ?i deprecierii euro ?n raport cu dolarul SUA ?i cu yenul japonez ?n anul 2019.

Ratele de conversie la care s-a efectuat reevaluarea de la sfar?itul exerci?iului financiar au fost urm?toarele:

Nota 15 – Capital ?i rezerve

Nota 15.1 – Capital

Modificare intervenit? ?n grila de reparti?ie pentru subscrierea la capitalul BCE
?n temeiul articolului 29 din Statutul SEBC, ponderile atribuite BCN ?n grila de reparti?ie pentru subscrierea la capitalul BCE se ajusteaz? la fiecare cinci ani[34] ?n concordan?? cu ponderile statelor membre respective ?n totalul popula?iei ?i ?n produsul intern brut al UE, ?n egal? m?sur?.[35] Cea de a patra astfel de ajustare, ulterior ?nfiin??rii BCE, a fost efectuat? la 1 ianuarie 2019, cotele BCN ?n grila de reparti?ie fiind ajustate dup? cum urmeaz?:

Capitalul v?rsat al BCE
Capitalul subscris al BCE ?nsumeaz? 10 825 de milioane EUR. ?n urma ajust?rii la fiecare cinci ani a grilei de reparti?ie pentru subscrierea la capitalul BCE, ponderea BCN din zona euro (cu capitalul subscris v?rsat integral) ?n capitalul subscris al BCE a fost redus? cu 0,7739 puncte procentuale, iar ponderea BCN din afara zonei euro (care vars? numai 3,75% din cotele lor subscrise) s-a majorat cu o sum? echivalent?. ?n consecin??, capitalul v?rsat al BCE s-a diminuat cu 81 de milioane EUR, pan? la 7 659 de milioane EUR, la data de 1 ianuarie 2019, dup? cum se arat? ?n tabelul de mai jos:


2.5 Instrumente din afara bilan?ului

Nota 16 – Programe de ?mprumut de titluri

Ca parte integrant? a administr?rii fondurilor proprii, BCE a ?ncheiat un acord privind un program de ?mprumut de titluri, ?n conformitate cu care o institu?ie specializat? efectueaz? opera?iuni de ?mprumut de titluri ?n numele BCE.

?n plus, ?n concordan?? cu deciziile Consiliului guvernatorilor, BCE a pus la dispozi?ie, ?n scopul acord?rii de ?mprumuturi, de?inerile sale de titluri achizi?ionate ?n cadrul primului, al celui de-al doilea ?i al celui de-al treilea CBPP ?i ?n cadrul PSPP, precum ?i pe cele achizi?ionate ?n cadrul SMP, care sunt eligibile pentru achizi?ionare ?i ?n cadrul PSPP.[36]

Cu excep?ia cazului ?n care aceste opera?iuni de ?mprumut de titluri sunt garantate cu numerar care r?mane neinvestit la sfar?itul exerci?iului financiar, acestea sunt eviden?iate ?n conturile din afara bilan?ului.[37] La data de 31 decembrie 2019 erau ?n curs opera?iuni de ?mprumut de titluri ?n valoare de 10 076 de milioane EUR, fa?? de 9 646 de milioane EUR ?n aceea?i perioad? a anului anterior. Din aceast? sum?, 5 502 milioane EUR (fa?? de 4 440 de milioane EUR ?n anul 2018) erau asociate ?mprumutului de titluri de valoare de?inute ?n scopuri de politic? monetar?.

Nota 17 – Contracte futures pe rata dobanzii

La data de 31 decembrie 2019 erau ?n curs urm?toarele opera?iuni valutare, eviden?iate la ratele dobanzilor pe pia?? la sfar?itul exerci?iului financiar:

Aceste opera?iuni au fost derulate ?n contextul administr?rii rezervelor valutare ale BCE.

Nota 18 – Swapuri pe rata dobanzii

La data de 31 decembrie 2019 erau ?n curs opera?iuni de swap pe rata dobanzii cu o valoare no?ional? de 703 milioane EUR (fa?? de 519 milioane EUR ?n anul 2018), eviden?iate la ratele dobanzilor pe pia?? la sfar?itul exerci?iului financiar. Aceste opera?iuni au fost derulate ?n contextul administr?rii rezervelor valutare ale BCE.

Nota 19 – Swapuri valutare ?i tranzac?ii forward pe cursul de schimb

Administrarea rezervelor valutare
?n contextul administr?rii rezervelor valutare ale BCE, ?n anul 2019 au fost derulate swapuri valutare ?i tranzac?ii forward pe cursul de schimb. Urm?toarele crean?e ?i pasive rezultate din aceste tranzac?ii, eviden?iate la ratele dobanzilor pe pia?? la sfar?itul exerci?iului financiar, erau ?n curs la 31 decembrie 2019:

Opera?iuni de furnizare de lichiditate
Au rezultat crean?e ?i angajamente ?n dolari SUA cu data decont?rii ?n anul 2019 ?n leg?tur? cu furnizarea de lichiditate ?n dolari SUA contrapartidelor Eurosistemului (a se vedea nota 10 ?Angajamente exprimate ?n euro fa?? de reziden?i din afara zonei euro”).

Nota 20 – Administrarea opera?iunilor de ?mprumut ?i creditare

?n anul 2019, BCE a continuat s? fie responsabil? de administrarea opera?iunilor UE de ?mprumut ?i creditare ?n cadrul mecanismului de asisten?? financiar? pe termen mediu ?i al Mecanismului european de stabilizare financiar?, precum ?i de acordul privind un plan de ?mprumut pentru Grecia ?i administrarea pl??ilor ?n leg?tur? cu dou? ?mprumuturi acordate de EFSF. ?n 2019, BCE a procesat pl??i aferente acestor opera?iuni, precum ?i pl??i legate de subscrieri ale membrilor la stocul de capital autorizat al MES.

Nota 21 – Pasive contingente din procese pendinte

Mai multe ac?iuni ?n instan?? au fost ini?iate ?mpotriva BCE ?i a altor institu?ii ale UE de o serie de deponen?i, ac?ionari ?i de?in?tori de obliga?iuni ale unor institu?ii de credit din Cipru. Reclaman?ii pretind c? au suferit pierderi financiare ?n urma unor ac?iuni care, ?n opinia lor, au condus la restructurarea acestor institu?ii de credit ?n contextul programului de asisten?? financiar? pentru Cipru. Dou? dintre aceste cauze au fost respinse pe fond de Tribunalul UE ?n anul 2018, un recurs formulat ?mpotriva hot?rarilor respective fiind, ?n prezent, pendinte ?n fa?a Cur?ii de Justi?ie a UE. Aceast? evolu?ie succed? ordonan?elor din anul 2014 ale Tribunalului UE, care a declarat dou?sprezece cauze similare ca fiind inadmisibile ?n totalitate, ?n urma hot?rarilor pronun?ate ?n apel, ?n anul 2016, de Curtea de Justi?ie, care fie a confirmat inadmisibilitatea cauzelor, fie s-a pronun?at ?n favoarea BCE. Implicarea BCE ?n procesul care a condus la ?ncheierea programului de asisten?? financiar? s-a rezumat la furnizarea de asisten?? tehnic?, ?n conformitate cu Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate ?i ?n colaborare cu Comisia European?, ?i la emiterea unui aviz f?r? caracter obligatoriu cu privire la proiectul de lege asupra rezolu?iei institu?iilor de credit din Cipru. Prin urmare, se consider? c? BCE nu va ?nregistra pierderi ?n urma acestor cauze.


2.6 Note explicative privind contul de profit ?i pierdere

Nota 22 – Venituri nete din dobanzi

Nota 22.1 – Venituri din dobanzi la activele externe de rezerv?

Acest post cuprinde veniturile din dobanzi, dup? deducerea cheltuielilor privind dobanzile, aferente activelor externe de rezerv? nete ale BCE, dup? cum urmeaz?:

Cre?terea general? consemnat? ?n anul 2019 de segmentul veniturilor nete din dobanzi s-a datorat ?n principal major?rii veniturilor din dobanzi aferente portofoliului ?n dolari SUA. Aprecierea dolarului SUA ?n raport cu euro a contribuit, de asemenea, la aceast? cre?tere.

Nota 22.2 – Venituri din dobanzi rezultate din alocarea bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului

Acest post cuprinde veniturile din dobanzi aferente cotei de 8% a BCE din valoarea total? a emisiunii de bancnote euro (a se vedea ?Bancnote ?n circula?ie” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile” ?i nota 5.1 ?Crean?e legate de alocarea bancnotelor euro ?n cadrul Eurosistemului”). Pentru anul 2019, aceste venituri din dobanzi s-au situat la zero, ca urmare a faptului c? rata dobanzii la opera?iunile principale de refinan?are s-a men?inut la 0% pe parcursul ?ntregului an.

Nota 22.3 – Remunerarea crean?elor BCN cu privire la rezervele valutare transferate

La aceast? pozi?ie sunt eviden?iate crean?ele pl?tite c?tre BCN din zona euro ?n contul activelor externe de rezerv? transferate la BCE (a se vedea nota 11.1 ?Angajamente echivalente transferului de rezerve valutare”). ?n anul 2019, nivelul remuner?rii a fost zero, reflectand faptul c? rata dobanzii la opera?iunile principale de refinan?are s-a situat la 0% pe parcursul ?ntregului an.

Nota 22.4 – Alte venituri din dobanzi ?i alte cheltuieli privind dobanzile

Tabelul urm?tor prezint? alte venituri din dobanzi ?i alte cheltuieli privind dobanzile ?n anul 2019:

1) Veniturile nete din dobanzi ale BCE la de?inerile de obliga?iuni guvernamentale elene ?n cadrul SMP s-au cifrat la 94 de milioane EUR (fa?? de 127 de milioane EUR ?n anul anterior).

Nota 23 – Ca?tiguri/pierderi realizate care rezult? din opera?iuni financiare

Ca?tigurile/pierderile realizate nete din opera?iuni financiare ?n anul 2019 au fost urm?toarele:

Ca?tigurile/pierderile din pre? realizate nete includ ca?tigurile ?i pierderile realizate aferente titlurilor de valoare, contractelor futures pe rata dobanzii ?i swapurilor pe rata dobanzii. Ca?tigurile din pre? realizate nete consemnate ?n anul 2019 s-au datorat ?n principal ca?tigurilor din pre? realizate generate de portofoliul de titluri ?n dolari SUA, ca urmare a randamentelor mai sc?zute ale titlurilor de valoare ?n dolari SUA comparativ cu anul 2018.

Nota 24 – Reduceri ale valorii activelor ?i pozi?iilor financiare

?n anul 2019, urm?toarele pozi?ii ?i active financiare au ?nregistrat reduceri ale valorii:

Valoarea de pia?? a mai multor titluri de valoare de?inute ?n portofoliul de fonduri proprii ?i ?n cel ?n dolari SUA s-a redus, ?n paralel cu majorarea randamentelor corespunz?toare c?tre finele anului 2019, ceea ce a condus la pierderi din pre? nerealizate la sfar?itul exerci?iului financiar.

Nota 25 – Venituri/cheltuieli nete din taxe ?i comisioane

?n anul 2019, veniturile de la aceast? pozi?ie au cuprins cu prec?dere taxele de supraveghere ?i sanc?iunile administrative impuse entit??ilor supravegheate pentru nerespectarea reglement?rilor bancare din UE privind cerin?ele pruden?iale (inclusiv a deciziilor de supraveghere ale BCE). Cheltuielile au constat, ?n principal, ?n comisioane de custodie.

Venituri ?i cheltuieli aferente atribu?iilor de supraveghere
BCE percepe taxe anuale entit??ilor supravegheate ?n vederea recuper?rii cheltuielilor suportate ?n ?ndeplinirea atribu?iilor de supraveghere. BCE a anun?at, ?n luna aprilie 2019, c? taxele anuale de supraveghere pentru anul 2019 se vor ridica la 576 de milioane EUR. Aceast? cifr? s-a bazat pe cheltuielile anuale estimate pentru atribu?iile de supraveghere, ?n valoare de 559 de milioane EUR ?n anul 2019, ajustate cu: (i) deficitul de 15 milioane EUR reportat din perioada de taxare 2018 ?i (ii) sumele rambursate b?ncilor individuale pentru perioadele de taxare anterioare[38] (2 milioane EUR).

Pe baza cheltuielilor efective suportate de BCE ?n ?ndeplinirea atribu?iilor sale de supraveghere bancar?, veniturile din taxe de supraveghere pentru anul 2019 s-au ridicat la 537 de milioane EUR. Excedentul rezultat de 22 de milioane EUR generat de diferen?a dintre cheltuielile estimate (559 de milioane EUR) ?i cele efective (537 de milioane EUR) pentru anul 2019 este eviden?iat la ?Venituri ?nregistrate ?n avans ?i datorii angajate” (a se vedea nota 12.2 ?Venituri ?nregistrate ?n avans ?i datorii angajate”). Acesta va reduce suma total? pentru perioada de taxare 2020, care, ulterior implement?rii factur?rii ex-post potrivit cadrului revizuit privind taxele[39], va fi perceput? ?n 2021.

BCE este, de asemenea, abilitat? s? impun? entit??ilor supravegheate sanc?iuni administrative pentru ne?ndeplinirea obliga?iilor ?n conformitate cu reglement?rile bancare din UE privind cerin?ele pruden?iale (inclusiv deciziile de supraveghere ale BCE). Veniturile aferente nu sunt luate ?n considerare la calcularea taxelor anuale de supraveghere. ?n schimb, acestea sunt eviden?iate ca venituri ?n contul de profit ?i pierdere al BCE ?i sunt repartizate ?ntre BCN din zona euro ?n cadrul regimului BCE de distribuire a profitului. ?n anul 2019, veniturile rezultate din sanc?iunile impuse entit??ilor supravegheate s-au ridicat la 7 milioane EUR.

Prin urmare, veniturile aferente atribu?iilor de supraveghere ale BCE ?n anul 2019 au fost urm?toarele:

Cheltuielile asociate supravegherii bancare rezult? din supravegherea direct? a entit??ilor semnificative, monitorizarea supravegherii entit??ilor mai pu?in semnificative ?i ?ndeplinirea atribu?iilor orizontale ?i a serviciilor specializate. De asemenea, acestea includ cheltuieli generate de departamentele de suport necesare pentru ?ndeplinirea responsabilit??ilor de supraveghere ale BCE, inclusiv serviciile privind sediul, administrarea resurselor umane, servicii administrative, buget ?i control, servicii contabile, juridice, de comunicare ?i de traducere, audit intern, servicii statistice ?i de tehnologia informa?iei.

Pentru anul 2019, cheltuielile efective totale aferente atribu?iilor de supraveghere ale BCE, care sunt recuperate prin intermediul taxelor anuale de supraveghere, au fost urm?toarele:

Cre?terea num?rului mediu de angaja?i din cadrul Supravegherii bancare a BCE a determinat o majorare propor?ional? a salariilor ?i beneficiilor. Num?rul mai mare de membri ai personalului a generat, de asemenea, costuri mai mari legate de sedii, iar diminuarea altor cheltuieli de exploatare s-a datorat, ?n principal, cheltuielilor mai mici de consultan?? privind atribu?iile de supraveghere, ?n special analiza ?intit? a modelelor interne (Targeted review of internal models – TRIM) care se va ?ncheia ?n anul 2020.

Nota 26 – Venituri din ac?iuni ?i participa?ii

La aceast? pozi?ie sunt men?ionate dividendele aferente ac?iunilor de?inute de BCE la BRI (a se vedea nota 6.2 ?Alte active financiare”).

Nota 27 – Alte venituri

Pe parcursul anului 2019, alte venituri au provenit ?n principal din contribu?iile BCN din zona euro la costurile suportate de BCE ?n leg?tur? cu proiectele comune ale Eurosistemului.

Nota 28 – Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal ?n anul 2019 au fost urm?toarele:

1) Salariile ?i aloca?iile sunt, ?n esen??, calculate pe baza grilei de salarizare a Uniunii Europene, fiind, a?adar, comparabile cu aceasta.

Num?rul mediu de angaja?i, exprimat ?n echivalent norm? ?ntreag?[40], s-a ridicat la 3 770 (fa?? de 3 546 ?n anul 2018), dintre care 349 ?n posturi de conducere (fa?? de 337 ?n anul anterior).

Cheltuielile de personal s-au majorat ?n 2019 cu prec?dere ca urmare a cre?terii atat a num?rului mediu de membri ai personalului angaja?i de BCE, cat ?i a cheltuielilor legate de alte beneficii pe termen lung, generate, ?n principal, de utilizarea unei rate de actualizare mai sc?zute pentru evaluarea actuarial? la sfar?itul anului 2019 (a se vedea nota 12.3 ?Diverse”).

Remunerarea membrilor Comitetului executiv ?i a membrilor Consiliului de supraveghere
Membrii Comitetului executiv ?i membrii Consiliului de supraveghere angaja?i de BCE primesc un salariu de baz?, precum ?i indemniza?ii de re?edin?? ?i reprezentare. ?n cazul pre?edintelui, ?n locul indemniza?iei de re?edin?? se asigur? o re?edin??. Sub rezerva Condi?iilor de angajare a personalului B?ncii Centrale Europene, membrii Comitetului executiv ?i membrii Consiliului de supraveghere pot avea dreptul la aloca?ia pentru gospod?rie, aloca?ia pentru copiii afla?i ?n ?ntre?inere ?i aloca?ia ?colar?, ?n func?ie de situa?ia individual? a acestora. Salariile se impoziteaz? ?n beneficiul UE, din acestea deducandu-se ?i contribu?iile la sistemele de pensii, de asigur?ri sociale de s?n?tate, de ?ngrijiri pe termen lung ?i ?mpotriva accidentelor. Aloca?iile nu sunt impozabile ?i nu sunt luate ?n considerare la calculul pensiei.

?n anul 2019, salariile de baz? pl?tite membrilor Comitetului executiv ?i membrilor Consiliului de supraveghere angaja?i de BCE (respectiv exceptand reprezentan?ii autorit??ilor na?ionale de supraveghere) au fost urm?toarele:[41]

1) Din total este exclus salariul vicepre?edintelui Consiliului de supraveghere (Sabine Lautenschl?ger pan? ?n luna februarie 2019 ?i Yves Mersch din luna octombrie 2019), care este eviden?iat al?turi de cele ale celorlal?i membri ai Comitetului executiv.

Suma total? a aloca?iilor pl?tite membrilor Comitetului executiv ?i membrilor Consiliului de supraveghere ?i a contribu?iilor achitate de BCE ?n numele acestora la sistemele asigur?rilor sociale de s?n?tate, de ?ngrijiri pe termen lung ?i ?mpotriva accidentelor a fost de 1 182 767 EUR (fa?? de 835 371 EUR ?n anul anterior). De asemenea, pot fi acordate pl??i tranzitorii fo?tilor membri ai Comitetului executiv ?i ai Consiliului de supraveghere, pe o perioad? limitat? dup? ?ncetarea mandatelor lor. ?n anul 2019, aceste pl??i, aloca?iile familiale conexe ?i contribu?iile BCE la sistemele asigur?rilor sociale de s?n?tate, de ?ngrijiri pe termen lung ?i ?mpotriva accidentelor pentru fo?tii membri ai Comitetului executiv ?i ai Consiliului de supraveghere au ?nsumat 864 287 EUR (comparativ cu 169 346 EUR ?n anul anterior). Cre?terea valorii totale a aloca?iilor ?i pl??ilor tranzitorii se datoreaz?, ?n principal, unui num?r mai mare de membri care au p?r?sit/s-au al?turat BCE ?n 2019, comparativ cu anul precedent.

Pensiile, inclusiv aloca?iile postangajare, ?i contribu?iile la sistemele asigur?rilor sociale de s?n?tate, de ?ngrijiri pe termen lung ?i ?mpotriva accidentelor destinate fo?tilor membri ai Comitetului executiv ?i ai Consiliului de supraveghere ?i persoanelor aflate ?n ?ntre?inerea acestora au reprezentat 1 848 157 EUR (comparativ cu 3 047 064 EUR ?n anul 2018).[42] ?n anul 2019, aceast? sum? a inclus transferul c?tre un alt sistem de pensii la pensionarea unui fost membru. ?n anul 2018, acest total a inclus o plat? forfetar? dup? pensionare, achitat? unui fost membru ?n locul pl??ilor viitoare aferente pensiei.

Nota 29 – Cheltuieli administrative

Acest post, ?n valoare de 476 de milioane EUR (fa?? de 525 de milioane EUR ?n anul anterior), cuprinde toate celelalte cheltuieli curente vizand consultan?a, tehnologia informa?iei, ?ntre?inerea spa?iilor, bunuri ?i consumabile, alte servicii ?i furnituri, precum ?i cheltuieli de personal, inclusiv pentru formarea, recrutarea, transferul ?i cazarea personalului.

Sc?derea ?nregistrat? ?n 2019 s-a datorat, ?n principal, reducerii cheltuielilor cu ?nchirierea spa?iului, personalul din agen?ii ?i consultan?a extern?. Reducerea cheltuielilor legate de chirii a fost determinat? de recunoa?terea ?n bilan? a cl?dirilor aferente dreptului de utilizare (a se vedea ?Modific?ri ale politicilor contabile” ?n sec?iunea 2.3 ?Politici contabile” ?i nota 6.1 ?Imobiliz?ri corporale ?i necorporale”) ?i de eviden?ierea ca amortizare a cheltuielilor aferente.

Nota 30 – Servicii de producere a bancnotelor

Aceste cheltuieli se refer? ?n principal la costurile ocazionate de transportul transfrontalier de bancnote euro ?ntre imprimerii ?i BCN, din perspectiva livr?rilor de bancnote noi, dar ?i ?ntre BCN, pentru acoperirea deficitelor de bancnote din stocuri excedentare. Aceste costuri sunt suportate de BCE la nivel central.


2.7 Evenimente ulterioare datei bilan?ului

Nota 31 – Ajustarea grilei de reparti?ie pentru subscrierea la capitalul BCE ulterior ie?irii Regatului Unit din UE

Ca urmare a ie?irii Regatului Unit din UE ?i a retragerii implicite a Bank of England din SEBC, ponderile atribuite BCN r?mase ?n grila de reparti?ie pentru subscrierea la capitalul BCE au fost ajustate ?i vor intra ?n vigoare la 1 februarie 2020, dup? cum urmeaz?:

Impactul asupra capitalului BCE
BCE ?i-a p?strat nemodificat capitalul subscris, la valoarea de 10 825 de milioane EUR, dup? retragerea Bank of England din SEBC. Cota de?inut? de Bank of England ?n capitalul subscris al BCE, respectiv 14,3%, a fost realocat? atat ?ntre BCN ale ??rilor din zona euro, cat ?i ?ntre restul BCN din afara zonei euro.

Capitalul v?rsat al BCE se va men?ine nemodificat, la valoarea de 7 659 de milioane EUR, ?n 2020, ?ntrucat BCN r?mase au acoperit capitalul v?rsat anterior, ?n valoare de 58 de milioane EUR, al Bank of England. Pe parcursul urm?torilor doi ani, BCN din zona euro vor v?rsa, ?n dou? tran?e anuale, suma r?mas? aferent? cotelor lor subscrise la capitalul BCE, majorate ca urmare a retragerii Bank of England din SEBC. Aceasta va conduce la o cre?tere a capitalului v?rsat al BCE de la 7 659 de milioane EUR ?n 2020 la 8 270 de milioane EUR ?n 2021 ?i la 8 880 de milioane EUR ?n 2022.

Impactul asupra crean?elor BCN echivalente cu activele externe de rezerv? transferate la BCE
?n conformitate cu articolul 30.2 din Statutul SEBC, contribu?iile BCN la transferul de active externe de rezerv? c?tre BCE sunt stabilite propor?ional cu cota de?inut? ?n capitalul subscris al BCE. ?n urma (a) cre?terii ponderii aferente BCN din zona euro (care au transferat active externe de rezerv? c?tre BCE) ?n capitalul subscris al BCE, determinate de retragerea Bank of England din SEBC ?i (b) deciziei Consiliului guvernatorilor de a reduce procentul contribu?iilor BCN din zona euro, astfel ?ncat valoarea total? a activelor externe de rezerv? transferate de BCN din zona euro s? r?man? la acela?i nivel cu cel anterior retragerii Bank of England din SEBC, crean?a total? a BCN echivalent? acestor transferuri a r?mas practic nemodificat?.


3 Raportul auditorului independent

Prezentul raport al auditorului, publicat de BCE, reprezint? o traducere neoficial? a raportului auditorului extern al BCE. ?n caz de neconcordan??, prevaleaz? versiunea ?n limba englez? semnat? de Baker Tilly.


4 Not? privind distribuirea profitului/pierderilor

Prezenta not? nu face parte din situa?iile financiare ale BCE aferente exerci?iului financiar 2019.

?n conformitate cu articolul 33 din Statutul SEBC, profitul net al BCE se transfer? ?n urm?toarea ordine:

  1. o sum?, care urmeaz? a fi stabilit? de Consiliul guvernatorilor ?i care nu poate dep??i 20% din profitul net, este transferat? la fondul general de rezerv? ?n limita a 100% din capital; ?i
  2. profitul net r?mas se distribuie ac?ionarilor BCE, propor?ional cu cotele v?rsate la capital.[43]

?n cazul ?n care BCE ?nregistreaz? o pierdere, aceasta poate fi acoperit? din fondul general de rezerv? al BCE ?i, dac? este necesar, dup? adoptarea unei decizii de c?tre Consiliul guvernatorilor, din veniturile monetare ob?inute ?n cursul exerci?iului financiar respectiv, propor?ional cu ?i pan? la concuren?a sumelor alocate BCN ?n conformitate cu articolul 32.5 din Statutul SEBC.[44]

Profitul net al BCE pentru anul 2019 a fost de 2 366 de milioane EUR. ?n urma unei decizii adoptate de Consiliul guvernatorilor, la data de 31 ianuarie 2020 s-a efectuat o distribuire provizorie a profitului, ?n valoare de 1 431 de milioane EUR, ?ntre BCN din zona euro. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a decis s? distribuie profitul r?mas, ?n cuantum de 935 de milioane EUR, BCN din zona euro.

? Banca Central? European? 2020

Adresa po?tal? 60640 Frankfurt am Main, Germany
Telefon +49 69 1344 0
Website www.auexnv.com.cn

Toate drepturile rezervate. Reproducerea informa?iilor ?n scopuri educative ?i necomerciale este permis? numai cu indicarea sursei.

Pentru terminologia specific?, v? rug?m s? consulta?i glosarul BCE (disponibil numai ?n limba englez?).

HTML ISBN 978-92-899-4103-7, ISSN 2443-4930, doi:10.2866/834561, QB-BS-20-001-RO-Q


[1]Datorit? rotunjirilor, este posibil ca sumele prezentate ?n cadrul acestui document s? nu corespund? ?n mod exact totalurilor furnizate ?i ca procentele s? nu reflecte cu precizie cifrele absolute.
[2]?Situa?iile financiare” includ bilan?ul, contul de profit ?i pierdere ?i notele corespunz?toare. ?Conturile anuale” includ situa?iile financiare, raportul administratorilor, raportul auditorului ?i nota privind distribuirea profitului/pierderilor.
[3]Protocolul privind Statutul Sistemului European al B?ncilor Centrale ?i al B?ncii Centrale Europene.
[4]APP include cel de-al treilea program de achizi?ionare de obliga?iuni garantate (third covered bond purchase programme – CBPP3), programul de achizi?ionare de titluri garantate cu active (asset-backed securities purchase programme – ABSPP), programul de achizi?ionare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP) ?i programul de achizi?ionare de titluri emise de sectorul corporativ (corporate sector purchase programme – CSPP). BCE nu achizi?ioneaz? titluri ?n cadrul CSPP. Mai multe detalii despre APP pot fi g?site pe website-ul BCE.
[5]?n anul 2019, valoarea total? a bancnotelor euro aflate ?n circula?ie ?n cadrul Eurosistemului a crescut cu 5%, pan? la 1 293 de miliarde EUR. BCE de?ine 8% din valoarea total? a bancnotelor euro ?n circula?ie. Aceast? cot? este eviden?iat? la pozi?iile ?Bancnote ?n circula?ie” ?i ?Crean?e intra-Eurosistem”.
[6]A se vedea comunicatul de pres? din 12 septembrie 2019 privind deciziile Consiliului guvernatorilor.
[7]Amortizarea este rezultatul aplic?rii principiului contabil care impune reevaluarea ?n timp a titlurilor de valoare ?n sens ascendent sau descendent, pan? la data scaden?ei lor, ?n func?ie de achizi?ionarea la pre?uri inferioare sau superioare valorii nominale a acestora. Titlurile de?inute ?n cadrul APP au fost achizi?ionate, ?n medie, la o valoare nominal? superioar? ?i, ?n consecin??, ceteris paribus, valoarea contabil? a acestor de?ineri scade ?n timp.
[8]Aceste de?ineri cuprind activele incluse la posturile din bilan? ?Crean?e exprimate ?n moned? str?in? asupra reziden?ilor din afara zonei euro – Conturi la b?nci ?i plasamente ?n titluri de valoare, ?mprumuturi externe ?i alte active externe” ?i ?Crean?e exprimate ?n moned? str?in? asupra reziden?ilor din zona euro”.
[9]Cheltuielile suportate de BCE pentru ?ndeplinirea atribu?iilor de supraveghere sunt recuperate din taxele anuale percepute entit??ilor supravegheate.
[10]Postul din bilan? ?Conturi de reevaluare” include, de asemenea, reevalu?ri cu privire la beneficiile postangajare.
[11]Veniturile BCE aferente bancnotelor euro ?n circula?ie includ veniturile din dobanzi acumulate de BCE ?n cadrul remuner?rii crean?elor sale intra-Eurosistem asupra BCN ?n leg?tur? cu cota sa de 8% din totalul bancnotelor euro ?n circula?ie.
[12]Taxele de supraveghere sunt incluse la ?Alte venituri ?i cheltuieli” (Graficul 11).
[13]ES este definit? ca pierderea medie ponderat? ?n func?ie de probabilitate ?n scenariile care se manifest? cu o frecven?? inferioar? nivelului de ?ncredere dat.
[14]Mai multe detalii despre abordarea privind modelarea riscurilor pot fi g?site ?n publica?ia The financial risk management of the Eurosystem’s monetary policy operations, BCE, iulie 2015.
[15]Riscul opera?ional este definit ca fiind riscul unui impact financiar, opera?ional sau reputa?ional negativ generat de persoane, de implementarea necorespunz?toare sau defectuoas? a proceselor interne de guvernan?? ?i opera?ionale, de nefunc?ionarea sistemelor pe care se bazeaz? procesele sau de evenimente externe (de exemplu, catastrofe naturale sau atacuri externe).
[16]Mai multe informa?ii despre structura de guvernan?? a BCE pot fi g?site pe website-ul BCE.
[17]Politicile contabile detaliate ale BCE sunt prezentate ?n Decizia (UE) 2016/2247 a BCE din 3 noiembrie 2016 privind conturile anuale ale B?ncii Centrale Europene (BCE/2016/35), (JO L 347, 20.12.2016, p. 1), cu modific?rile ulterioare. Pentru a asigura armonizarea normelor contabile ?i de raportare financiar? a opera?iunilor Eurosistemului, decizia se bazeaz? pe Orientarea (UE) 2016/2249 a B?ncii Centrale Europene din 3 noiembrie 2016 privind cadrul juridic al procedurilor contabile ?i al raport?rii financiare din Sistemul European al B?ncilor Centrale (BCE/2016/34), (JO L 347, 20.12.2016, p. 37), cu modific?rile ulterioare. Aceste politici, care sunt revizuite ?i actualizate periodic, dup? cum se consider? necesar, sunt conforme cu dispozi?iile articolului 26.4 din Statutul SEBC, care prev?d armonizarea normelor contabile ?i de raportare financiar? a opera?iunilor Eurosistemului.
[18]Pentru cheltuielile administrative angajate ?i pentru provizioane se aplic? un prag minim de 100 000 EUR.
[19]La 31 decembrie 2019, BCN din afara zonei euro participante la TARGET2 erau: Българска народна банка (Banca Na?ional? a Bulgariei), Danmarks Nationalbank, Hrvatska narodna banka, Narodowy Bank Polski ?i Banca Na?ional? a Romaniei.
[20]Fondurile acumulate de un angajat prin contribu?ii voluntare pot fi utilizate pentru ob?inerea unei pensii suplimentare ?n momentul pension?rii. Ulterior, aceast? pensie face parte din obliga?ia cu titlu de beneficii determinate.
[22]Prin ?gril? de alocare a bancnotelor” se ?n?eleg procentajele care rezult? din luarea ?n calcul a cotei BCE ?n emisiunea total? de bancnote euro ?i din aplicarea grilei de reparti?ie pentru capitalul subscris la cotele BCN din acest total.
[25]Echivalentul a 504,8 tone.
[26]Aceste de?ineri cuprind activele minus pasivele exprimate ?n moneda str?in? respectiv?, care fac obiectul reevalu?rii. Acestea sunt incluse la ?Crean?e exprimate ?n moned? str?in? asupra reziden?ilor din afara zonei euro”, ?Crean?e exprimate ?n moned? str?in? asupra reziden?ilor din zona euro”, ?Cheltuieli ?nregistrate ?n avans ?i venituri angajate”, ?Diferen?e din reevaluarea instrumentelor din afara bilan?ului” (pasive) ?i ?Venituri ?nregistrate ?n avans ?i datorii angajate”, ?inand seama de tranzac?iile forward pe cursul de schimb ?i de swapurile valutare de la posturile din afara bilan?ului. Nu sunt incluse ca?tigurile din reevaluare la instrumentele financiare exprimate ?n moned? str?in?.
[27]BCE nu achizi?ioneaz? titluri de valoare ?n cadrul programului de achizi?ionare de titluri emise de sectorul corporativ (corporate sector purchase programme – CSPP).
[28]APP include cel de-al treilea program de achizi?ionare de obliga?iuni garantate (CBPP3), ABSPP, PSPP ?i CSPP. Mai multe detalii despre APP pot fi g?site pe website-ul BCE.
[29]Valoarea de pia?? este orientativ? ?i a fost calculat? pe baza cota?iilor pie?ei. ?n cazul ?n care nu sunt disponibile cota?ii ale pie?ei, pre?urile pie?ei sunt estimate utilizand modelele interne ale Eurosistemului.
[30]?ncepand cu data de 16 martie 2016, rata dobanzii utilizat? de Eurosistem ?n cadrul licita?iilor sale pentru opera?iunile principale de refinan?are a fost de 0,00%.
[31]Opera?iunile de ?mprumut de titluri de valoare care nu au condus la garan?ii sub form? de numerar r?mase neinvestite la sfar?itul exerci?iului financiar sunt eviden?iate ?n conturile din afara bilan?ului (a se vedea nota 16 ?Programe de ?mprumut de titluri de valoare”).
[32]EURO1 ?i RT1 sunt sisteme de pl??i operate de ABE CLEARING S.A.S. à capital variable (EBA Clearing).
[33]Costul serviciilor prestate ?n cursul exerci?iului financiar este estimat utilizand rata de actualizare aplicat? ?n anul precedent.
[34]Aceste ponderi sunt, de asemenea, ajustate ori de cate ori se modific? componen?a BCN care contribuie la capitalul BCE. Este vorba despre BCN din statele membre ale UE.
[35]Datele statistice utilizate pentru aceast? ajustare au fost notificate BCE de c?tre Comisia European? ?n conformitate cu normele prev?zute ?n Decizia 2003/517/CE a Consiliului din 15 iulie 2003 privind datele statistice ce vor fi utilizate la ajustarea cheii de subscriere la capitalul B?ncii Centrale Europene (JO L 181, 19.7.2003, p. 43).
[36]BCE nu achizi?ioneaz? titluri ?n cadrul programului de achizi?ionare de titluri emise de sectorul corporativ ?i, ?n consecin??, nu pune la dispozi?ie astfel de de?ineri ?n scopul acord?rii de ?mprumuturi.
[37]?n cazul ?n care la sfar?itul exerci?iului financiar r?man neinvestite garan?ii sub form? de numerar, aceste opera?iuni sunt eviden?iate ?n conturile din bilan? (a se vedea nota 8 ?Alte angajamente exprimate ?n euro fa?? de institu?ii de credit din zona euro” ?i nota 10 ?Angajamente exprimate ?n euro fa?? de reziden?i din afara zonei euro”).
[39]?ncepand cu perioada de taxare 2020, taxele de supraveghere ale BCE vor fi calculate dup? ?ncheierea perioadei de taxare, ?n conformitate cu Regulamentul (UE) 2019/2155 al BCE din 5 decembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1163/2014 privind taxele de supraveghere (BCE/2019/37) (JO L 327, 17.12.2019, p. 70).
[40]Echivalentul norm? ?ntreag? reprezint? o unitate echivalent? unui angajat care lucreaz? cu norm? ?ntreag? timp de un an. Salaria?ii cu contracte pe durat? nedeterminat?, pe durat? determinat? sau pe termen scurt ?i participan?ii la Programul pentru absolven?i (Graduate Programme) al BCE sunt inclu?i ?n mod propor?ional cu num?rul de ore lucrate. Sunt inclu?i, de asemenea, salaria?ii afla?i ?n concediu de maternitate sau ?n concediu medical pe termen lung, ?n timp ce salaria?ii afla?i ?n concediu f?r? plat? sunt exclu?i.
[41]Este eviden?iat? valoarea brut? a sumelor, ?nainte de orice deduceri fiscale ?n beneficiul Uniunii Europene.
[42]Pentru suma net? eviden?iat? ?n contul de profit ?i pierdere ?n leg?tur? cu beneficiile aferente pensiilor membrilor actuali ai Comitetului executiv ?i ai Consiliului de supraveghere angaja?i de BCE, a se vedea nota 12.3 ?Diverse”.
[43]BCN din afara zonei euro nu au dreptul s? participe la distribuirea profitului BCE ?i nici nu sunt r?spunz?toare de acoperirea eventualelor pierderi ale BCE.
[44]?n conformitate cu dispozi?iile articolului 32.5 din Statutul SEBC, suma veniturilor monetare ale BCN se repartizeaz? c?tre acestea, propor?ional cu cotele v?rsate la capitalul BCE.
北京pk赛车10官网 陕西十一选五遗漏查 浙江快乐彩 3d*开奖结果 7彩乐开奖结果 台湾股票涨跌幅限制 球探体育比分去升级版 丛林快讯 股宝网配资 福建十一选五 浙江十一选五 山东11选五走势一定牛 澳洲幸运10开奖网 股票涨跌值表示什么 浙江11选5 重庆百变王牌开奖势图 配资业务员如何找客户